În China există o zicală veche care spune că „dacă poți realiza inovații într-o zi, trebuie să inovezi în fiecare zi, și să inovezi pe baza inovațiilor". Liderii chinezi citează des această zicală atunci când vorbesc despre inovație. Aceasta arată că, de-a lungul secolelor, inovațiile independente au constituit permanent o caracteristică pronunțată a națiunii chineze, o sursă a gândirii chinezilor de a urmări progresul. Totodată a fost cel mai important motor al dezvoltării durabile din China.

În istoria civilizației, astronomia, calendarul, navigația maritimă, matematica și afacerile militare ale Chinei antice s-au aflat la cel mai înalt nivel pe plan mondial, printre care cele mai recunoscute fiind „cele patru mari invenţii": hârtia, tiparul, busola şi praful de puşcă. În epoca modernă, din cauza invaziilor colonialiste și a recesiunii economice, inovațiile tehnico-științifice ale Chinei au rămas în urma. După proclamarea R.P. Chineze, în 1949, în fața situației internaționale severe și a blocadei economice și tehnologice impuse de Occident, un mare număr de oameni de știință chinezi au luptat pentru prosperitatea patriei, ajutând China să dispună într-un timp scurt de bomba atomică, bomba cu hidrogen și de sateliţi.

De-a lungul celor 40 de ani de la aplicarea politicii de reformă și de deschidere către exterior, dar mai ales în ultimii ani, datorită strategiei naționale de a propulsa dezvoltarea prin inovații și de a construi o țară inovatoare, a fost mobilizat și mai mult spiritul inovator al chinezilor. Punerea în funcțiune a radio-telescopului FAST, lansarea exploratorului de materie întunecată Wukong și a primului satelit de comunicații cuantice în lume Mozi, coborârea la mare adâncime în ocean a submersibilului Jiaolong, primul zbor al avionului de pasageri de mare capacitate, extragerea „gheții combustibile", înregistrarea noului record al producției de orez cultivat în apă de mare, viața fără bani lichizi realizată cu ajutorul Alipay și Wechat, sunt doar o parte dintre reuşite.

În anul 2017, rata contribuției progreselor tehnico-științifice la creșterea economiei chineze a ajuns la 57,5%, aproape de obiectivul de 60% stabilit pentru anul 2020. În același an, au fost înregistrate 1,382 milioane de solicitări pentru obținerea brevetelor, cifră care a plasat China pe primul loc în lume la acest capitol, timp de șapte ani consecutiv. Investițiile în cercetare au totalizat 175 milioane yuani, care reprezintă 2,12% din PIB. Pentru prima dată, China se află în primele 20 locuri în clasamentul indicelui de inovații 2018 al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale.

Fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, a declarat recent că R.P. Chineză se află deja pe drumul bun de dezvoltare, spre edificarea unei societății inovatoare. Potrivit unui raport prezentat de Fundația Națională de Știință din SUA, China a devenit a doua mare putere de cercetare a lumii, cheltuielile pentru cercetare echivalând cu totalul statelor UE.

În practicile de inovație, experiența Chinei ţine de persistenţa în inovațiile independente, iar cel mai mare avantaj îl reprezintă concentrarea forței în rezolvarea problemelor majore. În ultimii ani, guvernul, întreprinderile și instituțiile de cercetare științifică chineze au stabilit satisfacerea aspirațiilor poporului pentru o viață frumoasă ca punctul de plecare al inovațiilor tehnico-științifice, fiind făcute eforturi susținute pentru transformarea cât mai rapidă a realizărilor tehnico-științifice, cu efect în viața reală a oamenilor.

În procesul continuu de inovație, creativitatea chinezilor a uimit lumea. Să luăm ca exemplu sistemul de navigație prin satelit Beidou. Acum zece ani, cipurile, modulele și soft-urile terminalelor de navigație prin satelit chineze erau dependente de importuri. Astăzi, toate piesele esențiale ale acestui sistem se produc în China și sunt exportate spre 80 de țări și regiuni.

În prezent, societatea umană parcurge a patra revoluție industrială, caracterizată de inteligența artificială, energia curată, tehnologiile robotice, de comunicare cuantică, realitatea vizuală și tehnologiile biologice. China se află pe primele locuri în lume în multe industrii, dar încă este dependentă de importuri la capitolul motoarelor aviatice și cipurilor. Nivelul de dezvoltare a economiei și tehnologiilor este dezechilibrat în diferite regiuni. China are un mare potențial în domeniul inovațiilor și are nevoie de un spațiu mai mare de valorificare.

În contextul aprofundării globalizării, nicio țară nu poate rezolva de una singură toate problemele în domeniul inovației. În această privință, președintele Chinei, Xi Jinping, a solicitat oamenilor de știință chinezi să persiste pe drumul inovației independente cu specific chinez, să se integreze în rețeaua globală de inovații tehnico-științifice, să se implice în gestionarea tehnico-științifică globală și să contribuie cu inteligența chineză, depunând eforturi pentru construcția comunității cu soartă comună a omenirii. În ultimele zile, președintele chinez a mai trimis un mesaj Conferinței Mondiale a Inteligenței Artificiale 2018, susținând că R.P. Chineză dorește să promoveze dezvoltarea comună, să apere securitatea și să împărătășească rezultatele în domeniul inteligenței artificiale.

Toate acestea dovedesc faptul că China a plasat inovațiile independente pe calea fundamentală de dezvoltare tehnico-științifică. În calitate de putere responsabilă, China este gata să participe la cooperarea tehnico-științifică globală, să aducă noi contribuții la progresele tehnico-științifice globale și la dezvoltarea omenirii.