Premierul suedez, Stefan Lofven, a fost destituit din funcție la 25 septembrie, de Parlament. Majoritatea parlamentarilor s-au opus prin vot continuării mandatului său, având în vedere faptul că atât formațiunile politice de centru-stânga, cât și cele de centru-dreapta, nu au obținut o jumătate din voturi în alegerile parlamentare. În aceste condiții, partidele de extremă-dreapta ar putea juca un rol de echilibrare în viitorul cabinet. Astfel, a crescut atunci posibilitatea ca formațiunile de dreapta să câștige mai multă putere.

Suedia a fost declarată "o țară de vis", datorită nivelului ridicat de bunăstare, securitate, toleranță și deschidere. Dar, în ultimii ani, în presa străină au apărut destule știri negative despre această țară, în care s-au înregistrat mereu atacuri armate, tulburări sociale, atentate violente, conflicte farcționare și incidente privind discriminarea rasială. Fostul secretar general al NATO, premierul danez, Lars Løkke Rasmussen a catalogat aceste evenimente drept "cazuri negative", care au o mare influență asupra situației politice suedeze.

Concomitent cu impactul valurilor de extremă-dreapta, situația de securitate s-a înrăutățit. La 7 aprilie 2017, un camion furat a fost condus cu mare viteză spre mulțimea aflată în centrul orașului Stockholm. Incidentul s-a soldat cu patru morți și 15 răniți, zguduind întreaga Europă. După acest atentat, guvernul suedez a luat o serie de măsuri de securitate, însă situația nu s-a ameliorat. În seara zilei de 13 august 2018, în Goteborg, cel de-al doilea mare oraș al Suediei, peste 100 de automobile au fost distruse şi incendiate de un grup de tineri îmbrăcați în pulovere negre. În plus, s-au produs incidente armate generate de litigiile farcționare. Potrivit poliției suedeze, în 2017 au fost înregistrate 320 de cazuri de acest gen. Pentru a pune sub control activitățile mafiei și traficului de droguri, au fost institutite 23 de "zone cu securitate scăzută".

Aici nu trebuie aruncată vina doar pe problema refugiaților. Conform Biroului de Stat pentru Prevenirea Criminalității din Suedia, după izbucnirea crizei refugiaților în Europa, Suedia, care are o populație de aproape zece milioane de locuitori, a primit aproximativ 400 de mii de refugiați, fiind țara europeană cu cel mai mare număr de primiri. Însă guvernul suedez nu s-a pregătit bine pentru a contracara valul de refugiați, crescând numărul infracțiunilor legate de refugiați, care la rândul lor au devenit ținte ale atacurilor generate de autohtoni.

Dacă facem o analiză mai aprofundată, putem afla că după izbucnirea crizei datoriilor din 2009, economia suedeză a suferit un impact puternic. A încetinit creșterea economiei și a crescut rata șomajulului, fiind afectat modelul „nivelului ridicat de bunăstare și impozite". S-a acumulat un sentiment de nemulțumire socială care a stimulat răspândirea populismului, plus conflictele culturale și problemele de securitate a societății, cauzate de intrarea fluxului de refugiați. Toate acestea au dus la izbucnirea concentrată a conflictelor în societatea suedeză. S-a intrat într-un „cerc vicios" - criza economică și problema refugiaților au pus paie pe foc în răspândirea populismului și gândirii de extremă dreaptă, iar răspândirea gândirii de extremă dreaptă a dus la agravarea conflictelor și discrepanțelor sociale, care au marginalizat refugații și chiar a dat naștere la extremism. Ca urmare, tabăra de centru-stânga care a fost la putere perioadă lungă de timp a pierdut sprijinul alegătorilor. În lumea politică suedeză de astăzi, centru-stânga și centru-dreapta se află la același nivel, iar extrema dreaptă a apărut pe neașteptate ca o nouă forță.

Faptul că extrema dreaptă a câștigat teren în Suedia este o reprezentare în mic a transformării în ansamblu a situației internaționale și a răspândirii populismului în Europa. În ultimii ani, odată cu ridicarea accelerată a piețelor emergente și dezvoltarea globalizării, simțul de superioritate intrinsec și teoria „Occidentul este centrul lumii" se confruntă cu lovituri. Pe de o parte, se persistă în așa-numita „înălțime dominantă a civilizațiilor", care exprimă trufia. Pe de altă parte, se dă dovadă de dezechilibru psihologic, ceea ce a ajutat într-o anumită măsură la răspândirea populismului și gândirii de extremă dreaptă.

Ca urmare a factorilor menționați, Suedia, țara în care „nu se ia ceea ce s-a pierdut, iar noaptea nu se încuie uşile", este legată acum de cunvintele „violență, conflict, tulburări". Țara recunoscută pentru „toleranță, mărinimie, egalitate, diversitate" a ajuns într-o situație dificilă, caracterizată prin „xenofobie, discriminare, prejudecată, trufie". Această transformare se manifestă nu doar în mediul politic, dar și în atitudinea și modul de acțiune al unor politicieni și instituții de presă față de alte țări.

De exemplu, ca să strângă voturi, anumiți politicieni au avut contacte deschise cu exilatul politic Dalai Lama care intenționează să separe Tibetul de China, sub pretext religios. Anumite mijloace de informare în masă au defăimat și jignit alte țări, prin aroganță și prejudecăţi. Toate acestea ne fac să privim din nou cu atenție la fosta „țară de vis". Oare ce s-a întâmplat cu Suedia?

Oamenii speră și așteaptă ca noul guvern suedez să ia inițiativa și să realizeze problemele care privesc bunăstarea socială și refugiații. Mai mult, se speră ca politicienii și instituțiile de presă, reprezentanți ai populismului și extremei dreaptă, să renunțe la aroganță, prejudecată și superioritate cât mai grabnic. Indiferent dacă este vorba de refugiați sau turiști, se va putea reveni la raționalitatea „toleranței, mărinimiei, egalității, diversității".