Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
A văzut lumina tiparului la Beijing Mihai Eminescu, poezii - Un cadou oferit în cinstea centenarului Unirii României
2018-08-10 15:53:14 cri-1

În anul Centenarului Marii Uniri a României, la Editura pentru Educație și Cercetare a Limbilor Străine de pe lângă Universitatea de Studii Străine din Beijing, a văzut recent lumina tiparului volumul "Mihai Eminescu, Poezii" .

Ediția bilingvă chineză-română a fost realizată la inițiativa și cu finanțarea Centrului de Studii pentru Europa Centrală și de Est din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Beijing. Volumul cuprinde 50 de poezii traduse de Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai și Feng Zhichen, selectate și îngrijite de Ding Chao și Constantin Lupeanu.

Între poeziile alese se regăsesc: Ce-ți dorec eu ție, dulce Românie, Venere și Madonă, Floarea albastră, Făt-Frumos din tei, Melancolie, Lacul, O rămâi, De câte ori, iubito ..., O, mamă ..., Scrisoarea I, Scrisoarea III, Luceafărul, Ce e amorul? Și dacă ... Iubind în taină... Peste vârfuri, Somnoroase păsărele ... De-or trece anii ..., Ce te legeni..., Mai am un singur dor, La steaua, De ce nu-mi vii, Dintre sute de catage ..., Numai poetul ...

Ge Baoquan (1913-2000) a fost diplomat, cercetător și traducător eminent din literatura universală. El s-a ocupat încă din anii '50 ai secolul trecut de schimburile culturale dintre China și țările est-europene. Având un mare interes față de literatura est-europeană, a început să traducă din limba rusă și să publice în revistele literare chineze poeziile lui Eminescu. În noul volum sunt selectate nouă poezii traduse de el: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Dorința, Pe aceeași ulicioară ..., Revedere, Și dacă ..., Somnoroase păsărele ... Ce te legeni ..., De ce nu-mi vii și Cărțile.

Doamna Li Ninglai, trecută în eternitate, a fost în anii '80-90 din secolul trecut, corespondent al ziarului Renminribao acreditat la București. În noul volum, sunt șapte poezii traduse de ea: Departe sunt de tine ..., O, mamă, Când amintirile ..., Peste vârfuri, La mijloc de codru ..., Frumoasă-i ... și După ce atâta vreme.

Xu Wende, veteran al redacției de limbă română a postului de Radio China Internațional, are nouă poezii traduse în chineză, cele mai ample fiind Luceafărul și Călin. Xu a publicat, în 1981, volumul "Eminescu, poezii", în colaborare cu Ge Baoquan și Li Ninlai. Intr-un interviu acordat colegului Dan Tomozei, Xu a declarat că „volumul reprezintă o punte spirituală între cultura chineză și cea română. Noi, traducătorii, suntem cu toții punți care leagă cele două popoare, cele două spiritualități. Eminescu este mult iubit de poporul român, dar și de poporul chinez. Eu am tradus cu toată inima, pentru a exprima dragostea și patima față de poporul român, de cultura românească".

Jumătate, adică 25 de poezii din volum, au fost traduse de Prof.Univ.Dr. Feng Zhichen de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Cele mai lungi poezii sunt: Scrisoarea I, Scrisoarea III. Menționăm că, în anul 2003, el a publicat volumul "Mihai Eminescu, poezii și proză". Lansarea a avut loc la Beijing, la data de 20 august 2003, în prezența președintelui României, Ion Iliescu, aflat în vizită în China.

Când era student la București, în anii '60 din secolul trecut, Feng a îndrăgit opera lui Eminescu. A început să traducă și să tălmăcească versurile eminesciene încă din ani '70. El a remarcat: "Eminescu este sinonim cu România, numele lui Eminescu întruchipează spiritul și cultura României. Prin creațiile sale, simțim și mai bine frumusețea României, istoria sa strălucitoare, poporul său cu bună credință și cultura sa profundă. Creațiile lui Eminescu reprezintă un tezaur de artă deosebit de bogat, care așteaptă să fie explorat și valorificat".

Pentru contribuțiile merituoase la traducerea și prezentarea poeziilor lui Eminescu în China, la 15 ianuarie 2000, la Ambasada României de la Beijing, celor patru traducători: Ge Baoquan, Xu Wende, Li Ninglai și Feng Zhichen, li s-a decernat medalia comemorativă „A 150-a aniversare a nașterii lui Mihai Eminescu" și un Brevet, conferinte de președintele României, Emil Constantinescu.

În loc de prefață, în volum sunt publicate fragmente din discursul prezentat de Jidi Majia, poet eminent, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din China, la ceremonia de decernare a premiilor Festivalului de poezie din luna mai 2017, de la București. Jidi Majia a remarcat:

„Pătrund la tine printr-o altă limbă

N-am nici o îndoială că tu ești făuritorul limbii materne

Nu toți poeții au acest privilegiu

Omenirea cuprinde atâtea limbi antice

Și întotdeauna un om stă în vârful muntelui

Eu nu cred că aceasta este voința și providența zeilor ..."

„Câtă vreme oamenii îți declamă versurile

Iată dovada că tradiția doinei continuă

Dacă cercetăm tăcerea solemnă a cerului albastru

Numai strălucirea luceafărului acoperă bolta

Nu toți poeții – desigur, nu!

Pot să stea la centru, ca tine ..."

„Iar dacă tot mai insiști – sigur că

Îți voi spune cinstit – citește-l pe Eminescu

Vei cunoaște cu siguranță sufletul românesc!"

Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român - Beijing, a scris o prefață, arătând că: „Din anul 1521, de când se păstrează cel mai vechi înscris în limba română, și până la Mihai Eminescu s-au scurs peste trei veacuri, timp în care limba română scrisă s-a maturizat și s-a perfecționat și în același timp poporul de țărani a început să se impună în lume prin generații tot mai largi de intelectuali, care au trasat evoluția uneia dintre cele mai bogate și mai originale culturi ale pământului."

„Mihaiu Eminescu a fost tradus și poate fi astăzi citit în aproape o sută de limbi ale pământului, iar odată cu versurile sale cultura română dobândește un contur inconfundabil."

Ding Chao, Prof. Univ. Dr. la Catedra de limba română a Facultății de Limbi și Culturi Europene din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, director al Centrului de Studii pentru Europa Centrală și de Est, vicepreședinte al Asociației de Prietenie China-România, a scris postfața cărții. El a relevat că „Românii și-au creat o istorie îndelungată și tradiții culturale naționale originale. Ei sunt un popor iubitor de viață, aspirând către frumos și libertate." „De la primele cântece populare și legende care s-au transmis pe cale orală până la apariția textelor scrise în limba română la începutul secolului al XVI-lea, de la poeții Văcărești din secolul al XVIII-lea până la concurența diverselor curente moderniste din secolul al XX-lea, poezia română a cunoscut o evoluiție continuă, prosperă și plină de vigoare. Dintre toți poeții cunoscuți, numele cel mai strălucitor rămâne acela al lui Mihai Eminescu. Locul și imporntața lui sunt asemenea lui Dante în literatura italiană, Shakespeare în literatura engleză, Goethe din lumea limbii germane. Eminescu este simbolul culturii românești."

După ce a evocat viața și creația poetului, universul liric și întreaga sa creație literară, profesorul Ding Chao a sintetizat următoarele trăsături caracteristice ieșite din comun: personalitatea unui uomo universale; profunzimea gândirii filosofice; valorile estetice specifice; marea tensiune a limbajului literar.

Ding Chao a prezentat universabilitatea creațiilor eminesciene pe plan mondial și traducerea și prezentarea versurilor sale în China, arătând că Eminescu și opera lui sunt bine cunoscute în lumea literaților din China, devenind în unele împrejurări ale schimburilor prietenești chino-române chiar o expresie a unor concepte similare de cultură și artă.

„Personalitatea lui Eminescu a avut ecou și în rândul oamenilor de rând, inclusiv al tinerilor din China. Liceul 1 Octombrie din Beijing, care urmărește între altele formarea tinerilor pentru cunoașterea și asimilarea diferitelor culturi ale lumii, a decis în anul 2009 să organizeze anual, la 15 ianuarie, data nașterii lui Eminescu, Ziua Culturii Românești. Prin Eminescu, elevii s-au apropiat de țara de la gurile Dunării și au prezentat, prin poezie, coregrafie, arte plastice, clipuri video, ceea ce cunoșteau despre lumea românească, cultivând interesul și sentimentele de simpatie față de România. Toate acestea reflectă pregnant și diversificat receptarea lui Eminescu în China."

„Institutul Cultural Român de la Beijing, de la înființarea sa, din anul 2015, a organizat an de an, la 15 ianuarie și 15 iunie, în parteneriat cu universități chineze, acțiuni omagiale, sesiuni științifice, declamarea unor poezii în limbile română și chineză."

Prof. Ding Chao a conchis: „sperăm ca prin această nouă ediție să putem îmbogăți paleta operelor clasice și să adăugăm o dimensiune spirituală suplimentară schimburilor culturale și interumane dintre China și România. Să-l omagiem așadar pe Mihai Eminescu, spirit mitic al poeziei naționale românești, deschizând pentru tot mai mulți cititori încă o cale de acces spre admirarea și înțelegerea operei lui inegalabile."

Noul volum "Mihai Eminescu, poezii" arată foarte elegant, cu o copertă albastră și câteva picturi în peniţă şi acuarelă semnate de Constanţa Abălaşei-Donosă. Volum este a treia versiune de traduceri tipărită în China.

Luo Dongquan,

9 august 2018

1  2  3  4  5  
[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
Radio Online
• 2018/12/11• 2018/12/10
• 2018/12/09• 2018/12/08
• 2018/12/07• 2018/12/06
• 2018/12/05• 2018/12/04
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China