În document se afirmă că, în ultimii ani, pe plan global, cheltuielile destinate cercetării şi dezvoltării au menţinut o tendinţă de creştere. Majoritatea statelor lumii, indiferent de nivelul veniturilor, sunt conştiente de importanţa inovaţiei tehnico-ştiinţifice în realizarea unei creşteri economice durabile şi dezvoltarea pe termen mediu a ţării.
Potrivit raportului UNESCO, în ciuda faptului că economiile ţărilor dezvoltate au fost afectate de criza financiară globală, izbucnită în 2008, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare la nivel mondial au crescut, în perioada 2007-2013, de la 1.132 la 1.478 miliarde de dolari, o creştere de 31%, mai mare decât cea a Produsului Intern Brut la nivel global.
După distribuirea geografică, SUA deţine o pondere de 28% din volumul global al cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare. China este situată pe locul 2, cu 20%, urmată de UE, cu 19% şi Japonia, cu 10%. În rest, 23% din cheltuieli provin din celelalte ţări a căror populaţie reprezintă 67% din cea a lumii.