Traducând pe poarta Tiananmen pentru Mao Zedong și Petru Groza （1954）

La recepția ambasadorului român cu prilejul celei de-a 10-a aniversare a Zilei Naționale a României, au participat Zhou Enlai și Liu Shaoqi （1954）

Traducătoare pentru lideri chinezi și români

În anul 1953, s-a întors să lucreze la Ministerul Chinez al Afacerilor Externe. Cunoscând limbile română şi franceză, a tradus pentru Mao Zedong, Liu Shaoqi, Zhou Enlai şi alţi lideri chinezi din veghea generaţie, la primirea oaspeţilor români.

În anul 1954, a însoţit şi tradus pentru Dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Adunării Naţionale a României, ajuns în vizită în China. La data de 1 octombrie, Dr. Petru Groza a fost invitat pe poarta Tiananmen la Manifestarea grandioasă organizată în piaţă, prilejuită de împlinirea a cinci ani de la proclamarea R.P. Chineze, unde s-a întâlnit cu Preşedintele Mao Zedong, cu care s-a întreţinut cordial. La invitaţia specială a lui Mao, Dr. Petru Groza a efectuat o vizită de o lună în diferite localităţi ale Chinei, unde s-a întâlnit cu capitalişti chinezi, convingându-i cu experienţa sa proprie, să accepte politica de naţionalizare a întreprinderilor. Traducerea lui Ding a fost apreciată de Dr. Petru Groza, care i-a dat numele românesc Tincuţa, nume cunoscută în România.

Prima corespondentă chinezoaică în România

În anul 1956, a trecut de la diplomaţie, la presa internaţională, începând cariera de jurnalist la Agenţia China Nouă. Între anii 1975-1980 şi 1982-1984, a lucrat în calitate de corespondent-şef a filialei Bucureşti a Agenţei China Nouă, fiind primul jurnalist chinez acrediat în România.

Ca ziarist, Ding are o viziune largă și un spirit de observaţie profesionist şi competent. Având în vedere faptul că după terminarea Revoluției Culturale, care a durat 10 de ani - un coșmar pentru poporul chinez, China sub conducerea lui Deng Xiaoping a început, în 1978, să aplice o politică de refomă și deschidere, fiind însetată să cunoască și să învețe din experiențele reușite ale altor popoare. Doamna Ding împreună cu colegii săi din filiala București a Agenției China Nouă, au cutreierat aproape toate județele României, deplasându-se în unitățile de producţie ca să descopere aceste aspecte.

Astfel, împreună cu colegii săi, a scris numeroase articole, corespondențe și relatări pentru presa chineză, prezentând cititorilor chinezi aspecte sociale, economice, tehnico-științifice și culturale din România, precum și despre relaţiile tradiţionale de prietenie şi cooperare chino-române, aducând mari contribuţii la cunoaşterea reciprocă şi intensificarea prieteniei dintre cele două popoare. Multe articole și corespondențe au fost culese în cartea "România azi", apărută în 1984, în China.

Despre sentimentele sale profunde față de România și poporul român, doamna Tincuța a arătat că "învăţând limba română mi-am legat destinul de România. Seducţia limbii, desigur, este uriaşă, dar, în spatele limbii, se află o seducţie şi mai uriaşă - aceea a sentimentelor de prietenie dintre popoarele chinez şi român. De fiecare dată când îmi vin în minte toate acestea, sufletul îmi este cuprins de o emoţie copleşitoare".