Domnule Igor Corman, Republica Moldova parcurge o nouă perioadă electorală, în paralel cu procesul de apropiere de Uniunea Europeană (UE). Cum vedeţi evoluţia ţării dumneavoastră în contextul în care, la Chiţinău, este declarată de întreg eşicherul politic dorinţa aderării la UE, însă de la Bruxelles este transmis mesajul blocării extinderii pentru următorii zece ani. Sunteţi fost ministru de Externe, fost ambasador în spaţiul european, prin urmare cunoaşteţi mecanismele, tipul şi sensul mesajelor. Cum decelaşi aceste mesaje privite în paralel?

Bineînţeles că avem nişte procese complicate în regiune. Avem acveastă competiţie care nu a fost sesizabilă în mai 2009, când a fost lansat din partea UE proiectul Parteneriatului Estic, această competiţie cu Federaţia Rusă. Noi considerăm că Parteneriatul Estic, exitinderea politicii de vecinătate a UE şi decizia unor ţării de la hotarul UE de a se integra în Uniunea Europeană, aceste procese nu sunt orientate împotriva altor ţări, inclusiv a Federaţiei Ruse. Cu părere de rău, la Moscova viziunile sunt de altă natură şi tot ceea ce s-a întâmplat în Ucraina şi se mai întâmplă, cu mare părere de rău şi asta ne îngrijorează foarte mult şi la Chişinău, arată cât de complicate sunt aceste procese. Moldova nu poate să influenţeze nici la nivel regional aceste procese, nici la nivel mai larg, aici depinde foarte mult de marii jucători pe arena internaţională, cum vor reuşi să găsească soluţii paşnice pentru toate aceste evoluţii. Dar, Moldova poate să facă ceea ce trebuie să facă şi anume să menţină o stabilitate politică în interiorul ţării, ca să muncească la implementarea acestui Acord de Asociere cu UE, ori noi acum, dacă suntem realişti, nu putem să vorbim despre aderarea la UE. Trebuie să fim în stare să apreciem ceea ce am realizat în ultimii ani, s-a muncit foarte mult ca să avem acest Acord de Asociere, ca să obţinem libera circulaţie în UE, iar acum a-m face bine dacă nu a-m vorbi despre finalitatea acestui procesc, de obţinerea statutului de membru al UE, dar trebuie să implementăm acest Acord de Asociere. Nu este un scop în sine aderarea la UE. Pentru noi, acest model european este o modalitate de a moderniza ţara, de a avea un trai mai bun pentru toţi cetăţenii din Republica Moldova şi aici cred că trebuie să ne concentrăm toate eforturile şi să vorbim mai puţin despre anumite finalităţi, declaraţii politice frumoase, de care cetăţenii noştri deja s-au săturat. Ei vor să aibă un nivel de viaţă mai bun, vor să vadă rezultate concrete atunci când vorbim de combaterea corupţiei, de reforma justiţiei şi multe alte lucruri care sunt prioritate în agedă.

Sigur, alegerile sunt un factor prezent într-o democraţie şi avem şi noi alegeri de tot felul. Am avut alegerile parlamentare la sfârşitul anului trecut, acum avem alegerile locale în luna iunie. Toate aceste alegeri sunt influenţate nu doar de situaţia din interior, dar şi de tot ceea ce se întâmplă în jurul ţării. Nu pot să spun care vor fi rezultatele acestor alegeri, deşi ele vor fi un indicator pentru starea de spirit a cetăţenilor noştri. Dar, la alegerile locale, mai mult oamenii sunt orientaţi spre bunii administratori, spre gospodari, începând din comune, la primari, consilierii locali, terminând cu oraşele din Moldova, municipiile ... eu aş vrea să văd în cadrul acestei campanii electorale care deja a început în Republica Moldova mai multe discuţii care ţin nu de conjunctura geopolitică, ci care ţin de proiectele concrete din cadrul acestor localităţi. Sper foarte mult ca aceste aspecte legate de „Quo Vadis Moldova", „Viitorul nostru" să nu devină slogane şi teme de campanie, pentru că este vorba de alegerile locale.

În acest context al relaţiilor europene dar şi a unei situaţii geopolitice extrem de complicate de doi-trei ani în regiune, cu puţine zile în urmă, la Chişinău, a avut loc o amplă acţiune unde câteva zeci de mii de moldoveni au cerut unirea cu România. Cum este privită şi abordată această solicitare populară de către Parlamentul Republicii Moldova, dar mai ales cât de pregătită este republica pentru aplicarea unei asemenea solicitări populare?

Anumite acţiuni de protest din partea cetăţenilor noştri care au avut loc, de amploare sunt de acord cu acest termen, de fapt este o reacţie a cetăţenilor noştri de nemulţumire faţă de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova după alegerile din noiembrie (n.n. 2014). Este o reacţie la acest scandal de proporţii pe care îl avem în sistemul bancar, problemă legată de cele trei bănci, de neclaritatea în legătură cu un gol financiar care s-a creat. Aici au loc investigaţii şi în Parlamentul de la Chișinău a fost creată o comisie de anchetă, a fost invitată şi o companie americană ca să examineze acest caz, ca să elucideze cazul respectiv. Cu părere de rău, încă nu avem o finalitate şi aceste rapoarte spun anumite lucruri foarte clar, dar acum este vorba şi de acţiunea organelor care sunt responsabile, începând cu Centrul pentru combaterea corupţiei, Centrul Naţional, urmând cu Procuratura Generală, care trebuie, prin examinarea acestor cazuri, să vină şi în judecată cu anumite sentinţe în legătură cu cei responsabili, în primul rând, de aceste cazuri.

Cred că aceste acţiuni de protest exprimă mai mult această nemulţumire faţă de starea lucrurilor, faţă de atitudinea şi activitatea sau inactivitatea unor instituţii ale statului care trebuie să îşi facă datoria.

Sigur că în cadrul acestor acţiuni de protest participă, tradiţional, şi alţi actori, încearcă să se folosească această situaţie, să se deturneze atenţia pe alte dimensiuni, şi au răsunat şi anumite slogane, anumite lozinci pe care dumneavoastră le-aţi numit. Eu cred că, şi sper foarte mult, ca acest fenomen să fie unul temporar, fiindcă până la urmă proiectul Republica Moldova este un proiect care este de lungă durată şi toate aceste lozinci care încearcă să găsească o soluţie mai rapidă pentru problemele care sunt în Republica Moldova nu cred că sunt realiste. Cred că este în interesul tututor, şi al cetăţenilor, dar asta trebuie să o înţeleagă şi clasa politică, şi elita politică, guvernarea din Republica Moldova, interesul nostru este să folosim toate aceste avataje pe care ni le oferă independenţa pe care o avem şi prin relaţia cu partenerii noştri şi din UE, şi din ţările vecine, trebuie să demonstrăm că suntem capabili să ne bucurăm de această independenţă. La rândul ei, clasa politică are rolul să demonstreze cetăţenilor că este pe măsura aşteptărilor, să asigure o viaţă mai bună, să poată să promoveze aceste transformări pentru ca Republica Moldova să fie în pas cu toate evoluţiile care au loc în jurul nostru. Asta cred că va fi un răspuns şi la ceea ce încearcă să facă unii actori politici, unele organizaţii, care vădit au alte interese.