Astronauţii din întreaga lume sunt interesaţi şi îşi manifestă curiozitatea profesională privind proiectele spaşiale chineze, a declarat Dumitru Prunariu (foto), primul astronaut român şi preşedinte al Exploratorilor Spaşiului Cosmic (ASE), prezent, la Beijing, la cea de-a 27-a reuniune anuală a Asociaşiei neguvernamentale ASE, transmite XINHUA.

Alături de astronauţi din Rusia, SUA şi alte ţări care dezvoltă proiecte spaţiale, Dumitru Prunariu a vizitat modelul laboratorului spaţial chinez Tiangong-1 şi nava spaţială Shenzhou-10, expuse la Beijing Space Flight City, unul dintre cele mai importante proiecte ştiinţifice şi tehnologice spaţiale ale Chinei.

"China va construi propria staţie spaţială până în anul 2022. Ştiu că există un mare interes pentru acest proiect, China fiind solicitată de comunitatea internaţională să deruleze experimente comune la bordul noii staţii spaţiale" … "Suntem bucuroşi pentru că China ne-a arătat atât de multe lucruri noi aici (n.a. la Beijing Space Flight City) şi pentru că este atât de deschisă la cooperarea internaţională", a declarat Prunariu.

Dumitru Prunariu a adăugat că o cooperare în cadrul programelor spaţiale cu echipaj uman necesită mai mult sprijin la nivel de stat, precum şi stabilirea acordurilor cu China, în domeniul cooperării economice şi ştiinţifice.

Astronauţii veniţi din întreaga lume la Beijing şi-au exprimat interesul în faţa colaborării cu China în viitorul laborator spaţial şi în viitoarea staţie spaţială, în speranţa de a coopera cu omologii chinezi în cadrul staţiei spaţiale Tiangong.

Inginerul şef al programelor spaţiale chineze cu echipaj uman, Zhou Jianping, declara în septembrie 2013 că China este dispusă să asigure platforme comune pentru experimente cu diferite ţări, pentru a utiliza în mod paşnic spaţiul cosmic, astronauţii străini fiind aşteptaţi la bordul staţiei spaţiale chineze.

În septembrie 2011, China a plasat pe orbita terestră primul laborator spaţial propriu, Tiangong-1, intenţionând ca până în anul 2022 să dezvolte prima staţie orbitală proprie denumită Tiangong-2.