Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri anunţă lansarea, în România, a doi poli de de creştere economică, unul la Cluj, în regiunea Transilvania şi al doilea la Iaşi, în regiunea Moldova.

Polul de creştere economică de la Cluj este concentrat pe cercetare, inovaţie şi servicii IT şi va îngloba firme IT după modelul Silicon Valley iar concentrarea de structuri de afaceri de la Iaşi, numită Future Hub Iaşi, va fi de tipul "hub"- un punct central în jurul căruia vor fi grupate 4 clustere structurate pe domeniile: transport şi logistică, farmacie şi sănătate, universitar, tehnologie şi servicii IT.

Polul de creştere de la Cluj va avea două componente, una fizica şi una virtuală şi urmează modele similare dezvoltate la Skolkovo - Rusia şi în Luxembourg.

Componenta fizică urmăreşte crearea infrastructurii necesare - transport, clădiri, utilităţi - pentru ca firmele din cadrul acestui cluster să poată funcţiona în cadrul aceleiaşi platforme, asigurând posibilităţile crescute de colaborare. Componenta de ordin virtual se bazează pe realizarea unei structuri intra-net, care să uşureze schimbul de informaţii şi colaborarea pe proiecte comune ale membrilor clusterului.

Polul de creştere se bazează, în strategia sa de dezvoltare, pe o serie de factori, destinaţi să aducă o contribuţie exponenţiala la dezvoltarea acestei iniţiative economice.

Primul factor de creştere îl reprezintă companiile mici şi mijlocii de IT din zona. Activitatea acestora a adus Clujul între primele trei oraşe din Romania ca venituri generate din IT şi pe primul loc ca venituri aduse din export. Această deschidere către export şi în special către pieţele din UE şi SUA, arată faptul că firmele din Cluj acoperă un larg areal de servicii IT, existenţa în acţionariatul acestor companii atât a capitalului românesc cât şi al celui străin indicând posibilitatea atingerii unor ritmuri mari de creştere în cazul formării acestei aglomerări de tip cluster.

Al doilea factor de creştere îl constituie proximitatea unora dintre cele mai mari universităţi din România - instituţii precum Universitatea Tehnică din Cluj şi Universitatea "Babes Bolyai" Cluj - ale căror număr mare de studenţi pot să constituie baza pentru resursele umane necesare la dezvoltarea acestui cluster.

Conducerea acestor unităţi va colabora cu conducerea clusterului la ajustarea curicullei în domeniile de interes (ştiinte reale şi tehnice, îndeosebi) pentru ca studenţii să deţina setul de cunoştinte necesar pentru a face faţă rigorilor.

Al treilea factor de creştere va fi sprijinul oferit de statul român, care a definit o serie de instrumente prin care vor fi susţinute aceste noi iniţiative de creştere economică.

Prin polul de creştere de la Cluj se va crea un set de companii care va oferi servicii IT cu accent pe export şi va aduce un efect de multiplicare sporit în plan economic cu influenţe pozitive la nivelul întregii societăţi.

Future Hub Iaşi, concentrarea de structuri de afaceri la Iaşi, în regiunea Moldova, va fi o structura de tipul "hub"- adică un punct central în jurul căruia vor fi grupate 4 clustere structurate pe următoarele domenii: transport şi logistica, farmacie şi sănătate, universitar, tehnologie şi servicii IT.

Polul de creştere structurat pe transport şi logistică urmăreşte să facă din Iasi un centru capabil să proceseze un număr mare de pasageri şi mărfuri şi să ajute la creşterea productivităţii companiilor care vor intra în ceilalti poli de creştere asociaţi acestui hub. Acţiunile concrete vizează lungirea pistei aeroportului existent, pentru a permite creşterea traficului aerian, precum şi completarea cu o componentă de autostradă şi un parc logistic. Suplimentar aeroportul va dispune şi de un terminal cargo şi astfel, oraşul Iaşi va putea oferi o soluţie completă la nivel de transport şi procesare.

Polul de creştere concentrat pe cercetarea farmaceutică şi servicii de sănătate va funcţiona ca o reţea de laboratoare pentru cercetare a căror inovaţii vor fi introduse în producţie atât de către fabricile de medicamente existente (de exemplu fabrica de medicamente Antibiotice Iaşi), cât şi de noile unităţi de producţie care vor fi înfiinţate pe viitoarea platformă.

Cel de-al treilea pol de creştere se va axa pe servicii avansate, cum ar fi cele de biotehnologie. Prin intermediul a 5 clădiri, dotate cu laboratoare cu design inovator, care vor opera în regim de colaborare de business cu universităţile locale, studenţii români vor avea posibilitatea de a face cercetare în România, în cadrul Future Hub Iasi.

Al patrulea pol de creştere va fi concentrat pe servicii de tehnologia informaţiei. Strategia de bază a acestui pol de creştere este atragerea marilor companii pentru a deschide centre de tehnologia informaţiei, care să profite de existenţa unui număr mare de personal calificat în domeniul IT, ca urmare a existenţei unor instituţii de învăţămant performante precum Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi".

Demersul de realizare a Hub-ului Regional de la Iaşi este unul complex, ce implică atât mediul privat cât şi pe cel guvernamental şi al autorităţilor locale. Prin Future Hub Iaşi se va crea un set de companii care va oferi servicii integrate în domeniile transport şi logistica, farmacie şi sănătate, universitar, tehnologie şi servicii IT şi va produce un efect de multiplicare sporit în plan economic cu influenţe pozitive la nivelul întregii societăţi.

Structurarea acestori poli de creştere permite gruparea de sinergii din mai multe domenii concomitent, pe fondul existenţei mai multor instrumente de stimulare care vor fi oferite în perioada următoare de statul român. Spre exemplificare, la finalul lunii iulie, Guvernul României a aprobat o nouă schema de ajutor în valoare de 100 milioane euro pentru firmele IT care creează mai mult de 200 de locuri de muncă.

Totodată, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri colaborează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la elaborarea, în viitorul apropiat, a unei scheme de ajutor pentru structurile de afaceri, care va acoperi atât nevoile de tip infrastructura, prin acoperirea de cheltuieli necesare transportului, utilităţilor şi construcţiei fizice, cât şi pe cele de achiziţie de know-how, dotare cu aparatură şi training.

Printre instrumentele create de stat pentru susţinerea acestei iniţiative se numără şi cele legislative. Astfel, noua Lege a IMM-urilor, aflată în avizare, prevede o serie de facilităţi pentru firmele care fac cercetare şi inovare, şi de care vor beneficia şi membrii acestor clustere.

Sursa: MECMA România