Potrivit datelor prezentate, în cel de-al doilea trimestru al anului în curs, ritmurile de creştere economică, faţă de primul trimestru, înregistrate în Slovacia, Cehia şi Bulgaria au fost de 0,9, 0,2, şi respectiv 0,1%. Iar Ungaria a reuşit doar să se menţină la acelaşi nivel, toate aceste ţări aflându-se la cel mai scăzut ritm de creştere din anul 2010 încoace. Polonia, cea mai mare entitate economică din Europa de Est, nu a prezentat încă datele oficiale. Însă, experţii estimează că şi Polonia va înregistra un ritm de creştere mult mai încetinit, de sub 1%.
Încetinirea drastică a ritmului de creştere economică din zona euro reprezintă motivul principal al creşterii nesemnificative a economiei din ţările Est - europene, bazate în principal pe exporturi. Germania şi alte ţări din zona euro reprezintă principalele pieţe de export ale acestora. Creşterile puternice ale economiei din Germania şi Franţa în primul trimestru au impulsionat relansarea rapidă a economiei din ţările Est-europene. Însă, intrând în al doilea trimestru, scăderea consumului cauzată de perpetuarea crizei datoriilor a "stins" economiile din Germania şi Franţa. Drept urmare a încetinit ritmul de creştere a exporturilor din ţările Est-europene, slăbind şi puterea de relansare a economiei din aceste state.
Fără acest motor de lansare economică, cererile interne din ţările Est - europene nu au mai putut susţine redresarea economiei. Deşi Polonia, Ungaria şi Cehia nu au fost atinse de criza datoriilor din Europa, problemele deficitelor bugetare şi datoriilor publice sunt la fel de critice. Politicile de austeritate financiară aplicate în aceste state nu au putut promova creşteri economice mari, prin stimularea cererii interne.
Din cauza creşterii lente a economiei, zona Est - europeană a pierdut treptat capacitatea de atragere a investiţiilor străine. Înaintea actualei crize economice, Europa de Est, Asia şi America Latină, ca cele trei mari zone emegente ale lumii, au atras o mare cantitate de investiţii străine. Din cele 780 miliarde dolari americani investiţi în anul 2007 în pieţele emergente de pe Glob, 365 miliarde au fost investite în zona Est - europeană. Însă, sub impactul crizei economice, tendinţă de refacere economică din această zonă a fost mult mai mică faţă de Asia şi America Latină, fapt care a redus considerabil entuziasmul investiţiilor străine.
Mai grav este faptul că actuala criză a datoriilor din Europa nu a putut fi rezolvată în mod eficient. Experţii estimează că, în a doua jumătate a anului în curs, economia din zona euro va intra într-o perioadă de stagnare, UE se va confrunta cu noi ameninţări de recesiune economică, fapt care va reprezenta o lovitură grea pentru ţările Est - europene, depedente de economia din zona euro. În afară de aceasta, începând cu luna iunie, odată cu agravarea crizei datoriilor, Europa de Est, aflată anterior în afara crizei, a început să simtă presiunea, piaţa financiară înregistrând mari frămăntări. Până la mijlocul lunii august, piaţa bursieră din Polonia a înregistrat o scădere de 20% faţă de cel mai înalt nivel din acest an. La rândul lor, principalele monede din Europa de Est au continuat să devalorizeze.
Criza datoriilor din Europa a devenit cea mai mare ameninţare pentru economia Uniunii Europene, inclusiv pentru ţările Est - europene. Pentru această zonă, criza datoriilor nu mai reprezintă doar "o problemă a altora", acestea fiind obligate să se alinieze ţărilor din zona euro. Unii experţi susţin că faţă de asemenea situaţie, ţările Est - europene trebuie să continue reducerea deficitului bugetar şi a datoriilor publice, să diminueze fragilitatea sistemului financiar şi dependenţa faţă de economia orientată spre export. Aceasta reprezintă singura cale pentru ieşirea din criză şi reluarea creşterii constante a economiei.
][ 
