Liderii celor 17 ţări din zona euro s-au, reunit, joi, la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni cruciale dedicate crizei datoriilor din zona euro, aprobând cel de-al doilea proiect de ajutor financiar pentru Grecia. Influenţaţi de această informaţie pozitivă, principalii indici bursieri din Europa au crescut imediat.

Potrivit proiectului de ajutor adoptat la reuniune, ţările din zona euro alături de Fondul Monetar Internaţional vor acţiona împreună pentru ajutorarea Greciei. Fondul de ajutor va fi de 109 miliarde euro la care va fi percepută o dobândă de 3,5% pe an. Maturitatea creditelor acordate va fi de 15 până la 30 de ani. Irlanda şi Portugalia se vor bucura şi ele de aceste condiţii preferenţiale. În afară de aceasta, instituţiile financiare private, cum sunt băncile şi companiile de asigurări, vor putea participa şi ele la acţiunea de ajutorare. În următorii trei ani, ele vor oferi un fond de ajutor în valoare de 37 miliarde euro.

La sfârşitul lunii mai anul trecut, ţările din zona euro au stabilit un program de ajutor pentru Grecia, în suma de 110 miliarde euro. Proiectul adoptat la reuniunea crucială de la Bruxelles este considerat ca fiind cel de-al doilea mare ajutor acordat de ţările din zona euro. În comparaţie cu prima rundă, se pot observa unele diferenţe. În primul rând, socotind şi contribuţiile aduse de instituţiile financiare private, fondul de ajutor de acum îl depăşeşte pe cel de anul trecut. Mai ales că dobânda creditelor este foarte mică iar termenul de maturitate a fost prelungit considerabil. Aceasta asigură rezolvarea definitivă a problemei datoriilor din Grecia, iar riscul falimentului acestei ţări este evitat. În al doilea rând, la acţiunea de salvare participă în premieră şi investitori privaţi. Aceasta demonstrează că, în viitor, şi ei vor împărţi riscurile datoriilor.

Reuniunea crucială de la Bruxelles a fost organizată sub marea presiune venită din diferite părţi. Înainte de aceasta, ţările din zona euro au fost criticate că nu sunt unite în problema salvării Greciei şi nu acţionează categoric în această privinţă. Cu o zi înainte de reuniune, 13 economişti renumiţi din Europa au lansat un mesaj public, solicitând liderilor ţărilor din zona euro să ia măsurile necesare pentru evitarea dezmembrării zonei euro.

În cadrul unei conferinţe de presă organizată după reuniune, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că Europa a găsit în cele din urmă o metodă bună pentru rezolvarea crizei datoriilor din Grecia. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy a arătat că acum Grecia este capabilă să înapoieze datoriile acumulate. Premierul elen, George Papandreou, a declarat că toată lumea a găsit pentru Grecia o cale de dezvoltare durabilă. Noul proiect de ajutor a stabilit cale pentru stabilitatea economică şi financiară din Grecia şi din zona euro, a declarat preşedintele FMI, Christine Lagarde, care a salutat acest proiect. Lagarde a adăugat că FMI va juca în continuare rolul cuvenit în acţiunea de salvare a Greciei.

La reuniunea crucială de la Bruxelles, liderii ţărilor din zona euro şi-au manifestat dorinţa de unitate, rar întâlnită. Opinia publică din Europa a elogiat rezultatele obţinute în cadrul reuniunii, considerând că aceasta reprezintă un eveniment istoric, care salvează Grecia şi moneda euro. Acest moment va fi un punct de cotitură în procesul de combatere a crizei datoriilor din Europa. Stimulate de rezultatele pozitive ale reuniunii, preţurile acţiunilor bancare de pe bursa europeană au crescut. La închiderea şedinţei de joi, principalii indici bursieri din Europa au crescut în comparaţie cu ziua precedentă de tranzacţionare.

Totuşi, sunt specialişti care nu împărtăşesc opinii optimiste. Aceştia consideră că proiectul de ajutor adoptat, joi, la Bruxelles, doar a amânat data falimentului Greciei. Mai există şi posibilitatea ca actuala criză a datoriilor din Europa să se extindă în Italia, Spania şi alte ţări-nucleu din zona euro.