Prefectura Baqing din districtul Naqu din nordul Tibetului este situată la o altitudine medie de peste 4.500 de metri, iar condiţiile naturale sunt vitrege. Cu cinci ani în urmă, autorităţile regiunii Tibet au pus în aplicare „Programul pentru asigurarea de locuinţe". Ca urmare, localnicii, nomazi altădată, trăiesc, astăzi, o viaţă stabilă şi confortabilă.

În sufrageria spaţioasă şi luminoasă a familiei lui Sonam Zaba, reporterul nostru este poftit la un ceai cu unt, foarte gustos. Se vede că imobilul are podele din lemn masiv şi este mobilat la modă, dotat cu aparate electro-casnice moderne, cu televizor şi chiar post de telefon. Viaţa fericită a familiei lui Sonam Zaba este de invidiat.

Sonam Zaba spune că, acum zece ani şi ceva, familia sa trăia într-o zonă păstorală şi nu avea atunci un domiciliu stabil.

„Odinioară, duceam o viaţă nomadă, alergam după apă şi iarbă. Un cort era casa noastră, în derivă."

În anul 1993, pentru ca odraslele sale să poată primi o educaţie mai bună şi să asimileze mai multe cunoştinţe, familia lui Sonam Zaba s-a mutat şi s-a stabilit în apropierea oraşului reşedinţă al prefecturii. Sonam Zaba a evocat:

„Eu nu am o bună pregătire culturală. Mă simt ca un iac găsit între oameni. Dar copiii mei trebuie să meargă la şcoală, să înveţe , să asimileze cunoştinţe noi, să aibă un viitor frumos şi să ţină pasul cu epoca, tocmai de aceea ne-am mutat din zona de păstorit."

1 2