Reprezentanţii companiei farmaceutice letone care produce medicamentul, Grindeks, au declarat pentru AP: "În funcţie de starea de sănătate a pacientului, tratamentul cu Meldonium poate dura între patru şi şase săptămâni. Tratamentul poate fi repetat de două sau de trei ori pe an. Doar medicii pot monitoriza starea de sănătate a pacientului şi decide dacă se impune administrarea pe o perioadă mai lungă".

Meldonium-ul a fost inventat de letonul Ivars Kalvins, cel care vorbea, în 2009, despre utilizarea medicamentului său, generalizat, în cadrul armatei Uniunii Sovietice, în anii '80. "Altitudini mari, lipsa oxigenului - dacă trebuie să alergi 20 km cu atâta echipament în spate, vei ajunge la ischemie, o problemă de circulaţie a sângelui. Toţi soldaţii primeau Meldonium. Ei nu ştiau asta. Nimeni nu le cerea acordul în acele timpuri". Inventatorul susţinea că Meldonium-ul nu reprezintă doping, dar că "îţi permite să rezişti unei presiuni mai mari, deşi corpul continuă să folosească propriile rezerve".

Compania producătoare a medicamentului a susţinut în trecut  că "substanţa poate îmbunătăţi capacitatea de efort a persoanelor sănătoase în perioade de epuizare fizică şi mentală, precum şi în perioadele de refacere", însă după destăinuirea Mariei Şarapova s-a limitat să comunice, la solicitarea jurnaliştilor: "este rezonabil să recomanzi utilizarea Meldonium-ului pentru a proteja celulele organismului, cu scopul de a preveni afecţiuni ale inimii şi degradări musculare, în timpul supralicitării"

WADA, agenţia mondială anti-doping, a inclus Meldonium-ul pe lista de substanţe aflate sub observaţie, în 2015, în baza unor "evidenţe conform cărora atleţii de top ar utiliza această substanţă pentru a-şi îmbunătăţi performanţa sportivă". După o perioadă de probe, în "programul de monitorizare", WADA a decis să treacă, începând cu 1 ianuarie 2016, pe lista de substanţe interzise şi Meldonium.