Bună seara, dragi prieteni, bun găsit la rubrica Muzica chinezească, la microfon Zhang Qian!

Timpul a zburat ca vântul şi ca gândul şi iată noul an a venit cu paşi grăbiţi. Astăzi, în ultima ediţie din 2013, v-am pregătit un meniu special de muzică românească. Acesta cuprinde melodii îndrăgite, anii trecuţi, de publicul chinez.

(Generic: Notele creează o melodie frumoasă, iar cântecele trezesc amintiri calde! Dragi ascultători, vă invit să ascultaţi ediţia specială de Anul Nou a Radio China Internaţional - Zece melodii româneşti cunoscute de publicul chinez. )

Prieteni dragi ai postului nostru de radio, „muzica de aur" a devenit, cu timpul, precum e vinul, cu cât este mai vechi, cu atât este mai aromat. Interpretată din generaţie în generaţie, muzica ne-a lăsat amintiri de neuitat. Haideţi să aflaţi, acum, cele zece melodii româneşti cunoscute în China.

1. Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu

Această operă valoroasă se găseşte în repertoriul fiecărei orchestre simfonice din diferite localităţi ale Chinei. Atunci când vorbim de Rapsodia Română nr.1, chinezii îşi amintesc imediat de cel care a compus-o. George Enescu este cel mai important compozitor din România. Este cel care a promovat muzica ce prezintă caracteristici româneşti, pe scenele lumii. Renumitul violonist chinez, directorul sesiunii de examene a Conservatorului din China, Zhao Weijian, spune despre bogata sa activitate muzicală.

„George Enescu este cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor. Iar opera sa componistică reprezintă latura sa esenţială şi, desigur, cea mai trainică, a complexei sale personalităţi artistice."

În aprilie 2013, cu ocazia Festivalului Internaţional de Muzică „Primăvara de la Shanghai ", Orchestra Naţională Radio România, sub bagheta tânărului dar renumitului dirijor Tiberiu Soare, formată din 108 muzicieni, a adus la Shanghai, cunoscuta piesă Rapsodia Română, interpretând-o cu multă căldură şi pasiune.

2. Ciocârlia

Mulţi artişti chinezi spun că Ciocârlia românească seamănă cu melodia chinezească Bainiaochaofeng, pentru că descrie o imagine pitorească plină de păsări care cântă. Interpretată în spaţiul cultural românesc cu predilecţie la vioară şi nai, piesa este de o virtuozitate instrumentală inegalabilă. Cel mai renumit naist chinez, Du Cong, apreciază piesa Ciocârlia.

„Melodiile interpretate la nai, plac în lumea întreagă. Iar despre nai se poate spune că are o relaţie directă şi specială cu Ciocârlia românească. Oamenii poate nu ştiu să cânte Imnul României, dar Ciocârlia o ştiu cu siguranţă, este foarte cunoscută. S-ar putea spune că Ciocârlia este un bun exemplu al globalizării muzicii folclorice."

Deşi este considerat primul maestru al naiului din China, Du Cong dovedeşte foarte multă modestie:

„Sincer vorbind, eu sunt doar un începător în interpretarea la nai. Fără îndoială, România este cea mai puternică ţară în interpretarea la nai."

3. Balada lui Ciprian Porumbescu

În anul 1978, odată cu difuzarea filmului românesc „Ciprian Porumbescu" în China, ilustraţia muzicală s-a bucurat de o mare popularitate în China. La vremea aceea, chinezii considerau că acest film este versiunea străină a Visului din Pavilionul Roşu. În acelaşi timp, balada era considerată versiunea română a piesei Liangzhu (Îndrăgostiţi de un fluture). Violonistul chinez, Zhao Weijian, este primul student la artă de după proclamarea Republicii Populare Chineze, care sţionat în interpretarea la vioară, în România, în anii 1953. El ne-a mărturist :

„Când făceam studii în România, Şcoala de Artă, acolo unde am studiat eu, purta numele lui Ciprian Porumbescu. El este considerat un remarcabil muzician. A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire", dar şi muzica pentru melodia fostului imn al României, Trei culori. În China, Asociaţia Muzicienilor a introdus Balada la examenul pentru nivelul şapte pentru violonişti. De aceea, este foarte cunoscută în China."

4. La oglindă

La oglindă este un cântec popular românesc, răspândit larg în China în perioada anilor 1950-1960. Cu ritmuri vesele şi versuri pline de umor, melodia exprimă vitalitatea puţin timidă a tinerilor. Chiar şi azi, cântăreţii chinezi aleg acest cântec atunci când interpretează în România. Faimoasa soprană a Ansamblului de Operă al Departamentului Politic al Armatei Populare Chineze, Huang Huali, a interpretat melodia în anul 2004, la Festivalul Chino-Român pentru Tineri din Bucureşti.

„În timpul petrecerii, am interpretat acest cântec, primele două fraze în română, apoi în chineză. De fiecare dată, prietenii români sunt bucuroşi, cântând împreună cu mine. Acest cântec este îmbogăţit de limbajul muzical cu puternice caracteristici româneşti."

Acum, pe paginile de internet din China, se găsesc diverse versiuni ale melodiei, fie în stil popular interpretată de Guan Mucun, fie de tip şlagăr, interpretat de formaţia Raţa neagră şi altele.

5. Zile fierbinţi

Pentru chinezii care au trăit perioada anilor 70, acesta este un fragment muzical dintr-un film care le este nespus de familiar. Sunetele de pescăruş şi de valuri, apoi un fluier introduce un fragment muzical electronic şi o melodie frumoasă. Domnul Zhang Peng, născut în anii 60, avea 14 ani când a văzut acest film.

„Atunci avea doar zece ani şi ceva mai mult, nu prea am înţeles filmul, dar muzica mi-a atras atenţia. Şi multe persoane au început să iasă din cinematograf, dar auzind muzica s-au întors cu toţii în sală. Au stat în picioare şi au vizionat până la sfârşit filmul."

De atunci, melodiile cinematografice chineze au început să fie acompaniate de formaţii de muzică electronică.

(Generic: Notele creează o melodie frumoasă, iar cântecele trezesc amintiri calde! Dragi ascultători, vă invit să ascultaţi ediţia specială de Anul Nou a Radio China Internaţional - Zece melodii româneşti cunoscute de publicul chinez. )

6. Hora staccato

Hora staccato este o piesă muzicală românească foarte cunoscută. Când aud această melodie plină de viaţă, chinezii îşi amintesc mereu de hora românească. Doamna Wu Gansheng este şefa unei trupe de dans alcătuită din oameni în vârstă. Ei îi place foarte mult să danseze hora staccato, compusă de Grigoraş Dinicu, un violonist virtuoz şi compozitor român.

„Am ales un fragment din hora staccato atunci când am alcătuit muzica pentru trupa noastră de dans. Pentru că am studiat şi lucrat mult timp în România, această horă îmi este sunt familiară. Spectatorii chinezi sunt încântaţi de acest dans vesel."

7.Valurile Dunării

Publicul chinez a cunoscut această creaţie prin filmul românesc cu acelaşi nume „Valurile Dunării". Peisajele minunate de pe malurile fluviului Dunării, scena nunţii lui Mihai şi Ana, distrusă de război şi muzica melodioasă au lăsat publicului chinez impresii adânci. În China se găsesc multe versiuni ale acestei compoziţii muzicale la pian, vioară, fluier, simfonie etc.

8. Dragostea din Tei, interpretată de formaţia OZONE

Piesa a devenit şlagăr din China, pentru că o cântăreaţă singaporează a transcris versurile în limba chineză. Iar numele acestui cântec, în China, a devenit 不怕不怕 „Să nu-mi fie frică". Melodia este foarte apreciată de tinerii chinezi şi astăzi. Versurile acesteia se aud mereu la Karaoke.

9. Sun is up, interpretată de Inna

Melodia este una dintre cele mai cunoscute ale Innei, cântăreaţă de muzică dance şi house din România. În China, un elev de 16 ani din provincia Guiyang, Zhou Xiaoyang, a creat un cont pe Weibo al Innei, versiunea chineză a Twitter, care a atras foarte mulţi fani.

„Conform unor statistici incomplete, numărul fanilor pe contul nostru a depăşit 4500, dacă noi accelerează activitatea noastră de promovare în anul viitor, va fi foarte uşor ca acest număr de depăşească 10 mii."

10. Oare cât, în interpretarea Cleopatrei Stratan

Când primul CD al fetiţei de doar trei ani a fost lansat în anul 2006, mulţi chinezi când i-au auzit vocea draguţă au asemuit-o cu cea a unei păsări. O fată de şapte ani din Beijing, Xiong Weiyi, a învăţat singură să cânte melodia de pe internet.

Stimaţi ascultători, sper că va făcut plăcere să ascultaţi şi să aflaţi care sunt cele zece piese româneşti cunoscute şi îndrăgite în China. În numele redacţiei în limba română a Radio China Internaţional, vă doresc multă fericire, sănătate şi spor în toate. La mulţi ani!