Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi" (Capitole exterioare - Capitolul XIX - Fericirea desăvârşită)
2019-12-02 19:46:11 cri-1

Capitolul XIX

Înţelegerea profundă a vieţii

1

Cei care au o înţelegere în profunzime a esenţei vieţii nu caută ceea ce nu-i în folosul vieţii; cei care au dobândit o pricepere desăvârşită a acesteia nu caută să facă ceea ce depăşeşte forţa vieţii. Pentru a hrăni forma fizică a fiinţelor sunt necesare anumite lucruri, dar există cazuri în care forma fizică nu e hrănită bine cu toate că lucrurile din jur îi prisosesc; pentru menţinerea vieţii este de importanţă primordială să preîntâmpinăm părăsirea vieţii din forma fizică, sunt totuşi cazuri în care forma fizică mai dăinuie deşi viaţa din ea s-a isprăvit. Nu poate fi respinsă venirea pe lume a vieţii şi de asemenea nici plecarea acesteia din lume nu poate fi stăvilită. Ce jale! Oamenii de rând cred că e de-ajuns să-şi menţină viaţa prin hrănirea formei fizice, dar hrănirea formei fizice nu-i nicicum de-ajuns pentru a-ţi păstra viaţa, şi atunci ce altceva pe lume ar merita să mai facem? Deşi sunt lucruri care nu merită să le facem, le facem totuşi chiar cu de-a sila şi, făcându-le astfel, nu ne descotorosim de trudă.

Ca să ne izbăvim de trudirea formei fizice mai bine să ne lepădăm de povara treburilor lumii. Lepădându-ne de treburile lumii, vom putea rămâne în afara poverei. Neapăsaţi de poveri, vom avea o inimă curată şi liniştită; prin menţinerea unei inimi curate şi liniştite, vom fi în putinţă să ne transformăm odată cu transformarea naturii, iar transformându-ne odată cu transformarea naturii, vom putea veni aproape de Dao.

De ce merită să abandonăm treburile lumii? De ce merită să uităm viaţa? Prin renunţarea la treburile lumii, am putea să nu ne mai trudim forma fizică, iar prin uitarea vieţii am reuşi să nu mai aducem vătămare spiritului. Cu o formă fizică sănătoasă şi un spirit plin de vigoare vom realiza unirea cu natura. Cerul şi pământul dau naştere la toate lucrurile, iar din unirea forţelor Yin şi Yang iau fiinţă toate lucrurile, iar despărţirea forţei Yin de forţa Yang ne duce la întoarcere la începutul dintâi. Nevătămarea formei fizice şi a spiritului se cheamă potenţial de transformare. Desăvârşirea cultivării spirituale ajută la rândul ei la transformarea naturii.

2

Liezi îl întrebă pe Guan Yin:

— Omul desăvârşit nu se sufocă dacă se scufundă în adâncul apei, nici nu se arde dacă intră în flăcări şi nu-l vor cuprinde fiorii dacă va păşi peste toate lucrurile. Îngăduie-mi să întreb cum a reuşit să ajungă într-o astfel de stare?

Guan Yin zise:

— Asta-i din pricina că şi-a păstrat răsuflarea pură şi nu că e inteligent şi iscusit sau curajos şi ferm. Aşază-te, am să-ţi spun pe îndelete! Toate cele care au forme, chipuri, sunete şi culori sunt lucruri, şi cât de mare deosebire poate exista între ele? Acestea au doar feţe şi culori. Oamenii desăvârşiţi sunt izvodiţi din Dao- ul fără formă şi se vor întoarce în cele din urmă la Dao-ul etern. Cum ar putea atunci să-i tulbure lucrurile din afara corpului lor? Ei se aşază în limitele cumpătării, stau tăinuiţi în stare de schimbare perpetuă şi rătăcesc în împărăţia Dao-ului în care toate lucrurile îşi au începutul şi sfârşitul lor. Ei îşi păstrează permanent firea, îşi hrănesc energia vitală, îşi armonizează virtuţile ca să pătrundă în Dao-ul Cerului. Astfel de oameni îşi păstrează cu desăvârşire firea şi îşi menţin intact spiritul, cum ar putea atunci să mai pătrundă alte lucruri în interiorul lor!

Un om băut cade dintr-o trăsură şi, deşi se răneşte, nu-şi pierde viaţa. El are aceleaşi oase şi articulaţii ca toţi ceilalţi, dar nu-i grav rănit ca ceilalţi oameni, deoarece la minte rămâne întreg. Cel care nu mai ştie ce i s-a întâmplat, nici despre căderea din car, nici despre momentele de teroare trăite la limita dintre viaţă şi moarte, nu va fi deloc înspăimântat de accident. Un om îşi poate menţine viaţa datorită vinului care-i dă energie, cu atât mai mult îşi poate păstra intactă viaţa din pricina beneficiilor naturii! Înţelepţii caută să-şi găsească adăpost în mijlocul naturii, astfel că nu vor fi vătămaţi de niciun lucru din lume. Lumea va trăi în pace şi în bună rânduială dacă omul răzbunător nu ar rupe sabia care l-a rănit şi omul ursuz nu s-ar plânge de ţigla căzută peste el, atunci nu s-ar ivi tulburări pricinuite de război şi nu ar mai fi nevoie să fie aplicate pedepse cu moartea. Şi asta, din pricina că lumea întreagă şi-ar păstra firea înnăscută.

Oamenii caută să-şi dezvolte firea naturală în loc să-şi dezvolte deşteptăciunea. Celor care îşi dezvoltă firea naturală le creşte virtutea, iar cei care îşi dezvoltă deşteptăciunea vor fi însoţiţi de rău, aşa că, nu te mulţumi doar cu darurile naturii, ignoră înţelepciunea omului, şi-atunci norodul se va apropia de starea de puritate şi naturaleţe.

3

Zhongni (supranumele lui Confucius—N.t.), împreună cu învăţăceii săi, aflaţi pe drumul spre statul Chu, trecură printr-un crâng, unde dădură peste un bătrân gârbovit de ani, care prindea cicadele din pom ajutându-se doar de o prăjină de bambus, cu atâta uşurinţă, de ziceai că le culege pur şi simplu de pe jos, nu alta!

Confucius zise:

— Cât de priceput eşti! Ai iscusinţă?

— Da, am deprins iscusinţa, zise bătrânul, m-am învăţat să pun în vârful prăjinii două bile de lut clisoase şi dacă acestea nu cad, îs încredinţat că puţine cicade mi-ar scăpa. Dacă pun trei bile şi acestea nu cad, atunci m-aştept ca, din zece cicade, una doar să- mi scape. Dacă însă pun cinci bile, apoi ştiu că ale mele-s toate cicadele şi apoi îmi va fi lesne de tot să le culeg ca de pe jos. Trupul mi-l ţin neclintit ca un ram veştejit, în vreme ce-mi ridic braţul uscat şi mintea nu-mi stă decât la un singur gând: prinsul cicadelor. Silindu-mă în ăst fel, îs atât de concentrat încât nimic să nu îmi abată atenţia de la aripile de cicadă, în pofida întinderii cerului şi pământului, a miriadelor de lucruri dimprejurul meu, astfel cum de nu le pot prinde?

Întorcându-şi privirea spre învăţăceii săi, Confucius murmură:

„A-ţi sta vrerea la un singur lucru şi a-ţi concentra atenţia. Asta a vrut să spună bătrânul ghebos, nu?!"

                                                                                                                           Traducere: Xu Wende

                                                                                                                        În colaborare cu Sanda Man

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
Radio Online
• 2019/12/10• 2019/12/09
• 2019/12/08• 2019/12/07
• 2019/12/06• 2019/12/05
• 2019/12/04• 2019/12/03
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China