Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
„Să mergi în sala de cinema, pentru că e altfel"
- Interviul acordat RCI de către actorul român Vlad Rădescu
2019-05-22 14:56:13 cri-1

Reputatul actor Vlad Rădescu

 

Institutul Cultural Român din Beijing și Asociația Foștilor Studenți Chinezi care au Studiat în Străinătate au organizat, recent, proiecția filmului „Ciprian Porumbescu". Cu această ocazie, interpretul rolului principal, renumitul actor român Vlad Rădescu s-a întâlnit cu publicul chinez. La încheierea evenimentului, jurnalista Zhang Qian din cadrul secției de limba română RCI a realizat un interviu video cu maestrul Rădescu.

Bună ziua, domnul Rădescu! Este o mare plăcere și onoare pentru mine să am șansa să fiu față în față cu dvs. Știți că sunteți o mare vedetă cu notorietate publică națională în China. Se știe că aveaţi vreo 20 de ani când l-aţi interpretat pe Ciprian Porumbescu. Cum s-a întâmplat? Se pare că a fost și o concurență cu un alt actor renumit? Cum l-ați învins? De ce regizorul v-a ales pe dvs.? Ce avantaj ați avut?

Cred că am avut avantajul tinereții, poate și avantajul talentului. Am avut noroc, pentru că scenariul era scris cu zece ani în urmă și nu s-a făcut din considerente economice, politice și chiar ideologice. Nu s-a făcut vreme de zece ani. Am intrat în facultate. Lumea a început să mă vadă și să mă cunoască. M-au chemat pe mine, alături de alți tineri colegi ai mei, mai arătoși, cu părul lung. După seria întreagă și lungă de probe, nu mi-am dat seama ce mă aștepta. Asta e adevărul. Poate din cauza vârstei, n-am realizat cât de mult va însemna pentru mine asta. Pe măsură ce trece timpul, însemna din ce în ce e mult. Ăsta e paradoxul. Într-un fel, e destinul.

Vlad Rădescu acordă un interviu RCI

 

După câte știu eu, ați avut o concurență cu un alt actor renumit, care a fost cunoscut de către chinezi - Florin Piersic.

Da, așa este. Este un actor consacrat. Numai că era o diferență destul de mare de ani între noi, și noi de aceea am rămas în urmă, pentru că probabil, eu nu știu adevărul sută la sută, el a fost prima opțiune, în urmă cu zece ani, când s-a scris filmul. Dar, el a avut ghinion, iar ghinionul lui a înseamnat norocul meu, când s-a făcut filmul. El este un actor formidabil, care trăiește și acum și are un succes fenomenal. Umple orice sală de spectacole, face un fel de stand-up comedy, pe amintirile lui, pe tot ceea ce știe, pentru că are un farmec nebun. Mi-a părut noroc că am luat rolul, într-un fel, mi-a părut bine pentru mine.

Ce a însemnat pentru dvs. personajul Ciprian Porumbescu la acea vârstă?

Nu știam foarte mult, mai ales că el a studiat în Bucovina, unde s-a născut. Locul unde s-a născut era în România, unde a studiat, într-o bună parte din scurta lui tinerețe, pentru că a avut un destin tragic, la 29 de ani a murit. Cernăuți nu e al României acum, dar în trecut era în Uniunea Sovietică, și atuncea nu știam prea multe, nu se învățau foarte mult despre el, nu se știa foarte mult despre personalitatea lui istorică și patriotică, care apuca să se afirme și să devină legendară. Erau în anii aceia, în a doua jumătate a secolului XIX, în care tineretul studios, care făcea parte din elita României și aducea aportul pentru făurirea statului național român.

Cum evaluați specificul artistic al acestei pelicule, în ce privește tehnicile de regizare, filmare, etc?

Trebuie să cunoaștem în 2019 că filmul nu a adus atâta acțiune, cum suntem obișnuiți cu atâtea efecte, deși este o superproducție și a fost pentru vremea aceea o superproducție. În acele vremuri, s-au făcut numai două filme pe ecran panoramic. Existau ecranul normal și ecranul lat, există și cel panoramice. Unul a fost „Mihai Viteazul", al doilea fiind filmul „Ciprian Porumbescu". Este un film făcut de regizorul Gheorghe Vitanidis, care l-a făcut cu mult entuziasm, cu multă dragoste. Gheorghe Vitanidis era grec de origine, în România, dar grec, și el a făcut un film dintre cele mai puternice filme românești. L-am văzut lucrând, și arzând pentru acest film. E un adevărat creator și sigur că asta se simte în filmul lui, entuziasmul lui, care era molipsitor, pe care mi l-a insuflat și mie nu numai celorlalți interpreți, a contat foarte mult și a asta se simte că filmul este de o sinceritate desăvârșită, dincolo de formatul lui, de drama romantică, biografică romantică, având toate ingredientele pentru asta, o dragoste împărtășită, dar respinsă de părinți, o moarte cu destin crud, o moarte rapidă a protagonistului, o muzică superbă. 

Vlad Rădescu, împreună cu admiratorii chinezi

 

Filmul „Ciprian Porumbescu" a fost vizionat de un public extrem de numeros, nu doar în România, ci şi peste hotare, cu deosebire în China. Care credeți că este motivul pentru care filmul „Ciprian Porumbescu" a avut un mare succes în China?

Am fost încântat de când am aflat destul de târziu de succesul uriaș pe care l-a avut în China, și m-am întrebat și eu oare de ce? Am început să capăt cu timpul, în ani, diverse răspunsuri pentru confirmările succesului filmului. Una dintre explicații, dincolo de calitățile reale ale filmului, a fost aceea că lucrurile de care noi sufeream destul de mult, producția de film în China nu era atât diversificată, importurile de filme din China erau mici din cauza Revoluției Culturale. Acesta a făcut filmul „Ciprian Porumbescu" să fie încadrat în rândul primelor filme deschise, care reprezentau o dragoste tristă, nu de tip Romeo și Julieta, într-o lumină și într-o muzică formidabilă și lumea e aderată, e firească, pentru că firea umană e aceeași, indiferent că e de chinez, român, sau negru, sau în Alaska, suntem oameni. Filmul împărtășește niște adevăruri românești care nu se vor schimba cât omenirea mai există.

Poate că noi suntem neașteptați că am fost buni, am susținut mesajele filmului. Lumea ne-a plăcut. Actorii, cu care am fost înconjurat au fost nume uriașe din teatrul și filmul românesc. Au venit cu toți, au jucat foarte bine, ne-au dăruit cu generozitate prietenia lor și experiența lor pe platoul de filmare. Am avut un operator senzațional - Ovidiu Gologan, care era un domn mai în vârstă, care a făcut filmul „Pădurea Spânzuraților", care a fost premiat la Cannes. Echipa a fost foarte puternică. Toată echipa a fost strălucită, în care am debutat eu și împreună cu mine, colega mea și prietena mea Tamara Crețulescu, care o joacă pe Berta.

Care a fost în România reacția la acest film?

În România a fost primit foarte bine. S-a făcut un clasament în acel an. În anii aceea nu se obișnuia să se facă clasamente. A fost în topul acela.

           Vlad Rădescu, împreună cu directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, și

                  vicepreședintele Asociației de Prietenie China-România, Wang Tieshan

 

În cursul filmării acestui film, a fost ceva de neuitat?

Aproape totul e de neuitat. Au fost multe momente plăcute. De exemplu, regizorul nu ne lăsa să ne sărutăm în film, dar eram tineri, nu se poate ca doi tineri care se iubesc să nu se sărute. Până la urmă, l-am păcălit la un cadru și ne-am sărutat, după aceea a fost supărat pe noi, că n-a avut cum să monteze și cum să elimine o parte din sărut. Dar ceva a rămas. Erau la noi cu cenzură, nu era ușor.

Apoi când jucam scenele de apropiere între Tamara și mine, între Berta și Ciprian, ea era mai scundă la înălțime, ea trebuia să se urce pe o cutie de lemn ca să putem să stăm de vorbă așa ochii în ochii.

După aceea a fost scena finală de la malul mării, în care nouă luni de zile ni s-a spus că ne vom duce și vom filma chiar acolo în Italia. Era vremea în care lumea nu a avut voie să iasă din țară. Până la urmă nu s-a mai aprobat să se filmeze în Italia și a trebuit să se filmeze în România. Dar, cum să se filmeze în România? În film, era un apus de Soare pe malul mării, când la noi marea este răsărit de Soare, dar acolo e răsare a Soarelui. Deci, noi am stat la mare vreo 4-5 zile, ne-am sculat dimineața la trei jumătate să ne ducem pe malul mării și să vedem dacă apare Soarele, dacă e suficient de limpede, dacă e cerul senin și să se filmeze, și cu aceasta să se spunem că e apusul soarelui. Sunt lucruri care se întâmplă la filmări.

Când ați observat că ați devenit o mare vedetă în China?

Am aflat undeva pe la începutul anilor' 80, că filmul are un mare succes în China. Nu rețin prima informație, dar a doua informație pe care am este foarte personală. Eram pe malul mării la un festival de film. Eram în juriul festivalului de film pentru tineret la Costinești. Eram cazat singur la un hotel mare. Într-o seară, m-am urcat în lift. Lângă mine era o familie de chinezi. Erau 3-4 persoane. Când m-au văzut pe mine în lift, la vremea aceea mai aveam părul negru și lung și ochii frumoși și limpezi, n-au mai apăsat pe buton, și am văzut cum se uită unii la alții, cum se schimbă două-trei vorbe, și după aceea am constatat că filmul are un mare succes în China. Și mai am un reper foarte bun. Am un prieten, un regizor mare de film din România - Radu Gabrea, care nu mai e de doi ani. El a fost în SUA, călătorea destul de des și a trăit o vreme și în Germania. Ne-am împrietenit foarte tare. Era la Los Angeles și acolo s-a întâlnit, nu mai rețin în ce context, cu niște chinezi. Ei au avut discuție, întreabă: „Dvs. de unde sunteți?" „Eu sunt din România."„Din România, de unde e Ciprian Porumbescu?" Nu au spus Hagi, Comăneci, cum ar fi acum Simona Halep, au spus Ciprian. Întreabă: „Cum ați știut de Ciprian?" „Păi, am văzut filmul." „Eu sunt cel mai bun prieten al lui Vlad." Mi-a dat un telefon în România ca să-mi povestească ce s-a întâmplat.

În urmă cu vreo 10-15 ani, a venit o echipă de televiziune CCTV, l-au căutat pe Serghei Nicolaescu, care a fost un regizor și nu mai este, foarte cunoscut în România. L-au căutat pe el și pe mine, deci noi am fost cei doi români pe care ei i-au căutat. Câte unul a luat un interviu evident. Era o dovadă că China era interesată de ce s-a întâmplat cu băiatul care a jucat Ciprian Porumbescu în urmă cu atâția ani.

Proiecția filmului  „Ciprian Porumbescu"

 

Ce așteptați de la schimburile cinematografice chino-române?

E o întrebare, care mă depășește. În primul rând, să fie aduse mai multe filme chineze în România. M-am întrebat cât de puțin știu despre China. Am văzut spectacolul „Fata cu părul cărunt". Am primit cărticica roșie de la Ambasada Chinei, am locuit aproape de ambasada. Am primit cărticica roșie. Ani de zile am avut-o în bibliotecă.

Doriți să spuneți ceva în fața camerei pentru publicul chinez, pentru milioane de fani ai dvs.?

Să iubești filmul în primul rând. Filmul este o artă. Să mergi în sala de cinema, pentru că e altfel. Să vezi și niște filme românești. Le urez multă sănătate și să nu uiți filmul „Ciprian Porumbescu".

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
Radio Online
• 2019/08/18• 2019/08/17
• 2019/08/16• 2019/08/15
• 2019/08/14• 2019/08/13
• 2019/08/12• 2019/08/11
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China