Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi" (Capitole exterioare-Capitolul XIII - Dao-ul Cerului)
2019-05-20 16:35:40 cri-1

Capitolul XIII

Dao-ul Cerului

1

Dao-ul Cerului se mişcă fără oprire, drept pentru care iau fiinţă lucrurile toate; Dao-ul împăraţilor se mişcă fără oprire, drept pentru care Lumea subcerească li se supune; Dao-ul înţelepţilor se mişcă fără abatere, drept pentru care toată lumea le dă ascultare. Cei luminaţi de poruncile firii şi pricepuţi în ale cârmuirii, cunosc pe deplin punctele cardinale ale lumii şi perindarea firească a celor patru anotimpuri. Plini de virtute regală, ei trăiesc în simplitate, cu sufletul liniştit. Înţeleptul îşi păstrează calmul, nu pentru că-i place din fire liniştea, ci pentru că nimic în lume nu-i poate tulbura inima, motiv pentru care îşi păstrează mintea liniştită. Faţa apei line de senin răsfrânge barba şi sprâncenele. Apa lină formează o suprafaţă lucie şi meşterul dulgher îi poate lua nivelul drept măsură. Apa lină străluceşte ca un fluid luminos de argint, cu atât mai mult străluceşte spiritul înţeleptului! Liniştită-i inima înţeleptului! E o oglindă lucie din bronz a cerului şi pământului, o oglindă luminoasă a tuturor lucrurilor. A fi cu mintea deschisă şi liniştită, a fi domol şi lipsit de griji, a fi singuratic şi a cârmui prin nonacţiune reprezintă un principiu al cerului şi pământului, starea de spirit supremă a cultivării moralităţii. De aceea, împăraţii, regii şi înţelepţii găsesc tihnă în această stare. Tihniţi, ei vor rămâne în neant; rămânând în neant, vor fi într-adevăr trainici; fiind trainici, se vor armoniza cu natura. Rămânând în neant, vor fi liniştiţi. Liniştiţi, se vor mişca. Mişcându-se, ei vor avea de dobândit. Liniştirea duce la nonacţiune; nonacţiunea face ca dregătorii să-şi îndeplinească fiecare îndatoririle sale. Când ei nu trec la nicio acţiune, rămân în voie. Cei care rămân în voie, nu vor fi tulburaţi de îngrijorări şi griji şi astfel se vor bucura de o viaţă lungă. A fi cu mintea deschisă şi liniştită, a fi domol şi lipsit de griji, a fi singuratic şi a cârmui prin nonacţiune reprezintă principiul tuturor lucrurilor. Cei luminaţi de acest principiu vor fi înscăunaţi pe tron ca Yao sau vor ajunge demnitari ca Shun. Urmând acest principiu când eşti într-o înaltă poziţie, vei dobândi virtutea împăraţilor şi regilor; conducându- te după acest principiu într-o poziţie joasă, vei înţelege cugetările şi moralitatea înţelepţilor şi regilor. Conformându-te acestui principiu, când te vei retrage din dregătorie şi vei colinda pe ape şi pe mări, vei fi admirat din toată inima de pustnicii tăinuiţi în munţii împăduriţi. Luminat de acest principiu, de vei intra în tagma demnitarilor pentru a pune în rânduială norodul de sub soare, vei săvârşi fapte meritorii, îţi vei făuri o faimă mare şi vei putea unifica ţara. Liniştit, vei ajunge înţelept; activ, vei deveni rege. Neacţionând, vei fi stimat; a fi simplu şi pur, nimeni în lume nu va putea rivaliza în frumuseţe cu tine.

Înţelegând virtutea Cerului şi Pământului şi cunoscând principiul fundamental şi scopul de bază, vei fi în armonie cu natura. A aduce egalitate şi armonie în Lumea subcerească înseamnă a fi în armonie cu oamenii. A fi în armonie cu oamenii se cheamă bucurie omenească; a fi în armonie cu natura se numeşte bucurie cerească.

Zhuangzi zise:

— O, dascălul meu! O, dascălul meu! Sfărâmi toate lucrurile, dar nu te socoţi cumplit; aduci favoruri veşnice, dar nu te socoţi mărinimos; ai crescut în vremuri legendare, dar nu arăţi bătrân; acoperi cerul şi pământul, propteşti pământul şi izvodeşti formele tuturor lucrurilor, dar nu te lauzi cu iscusinţa ta. Aceasta se numeşte bucurie cerească. De aceea, se spune: „Cel care înţelege bucuria cerească se mişcă în viaţă după legile firii şi după moarte se schimbă cu toate lucrurile. Când stai locului, te bucuri de aceeaşi virtute cu principiul Yin; când te mişti, ai aceeaşi unduire ca principiul Yang." De aceea, cel care cunoaşte bucuria cerească, nu va fi plâns de Cer şi nici învinovăţit de oameni; nu va fi încurcat de afacerile lumeşti şi nici certat de duhuri. De aceea, se zice:

„El se mişcă ca cerul şi stă locului ca pământul''. Când mintea i se domoleşte, pune în bună rânduială Lumea subcerească. Forma fizică nu-i va suferi de boli şi sufletul nu-i va obosi. Când mintea i se potoleşte, toate lucrurile i se supun. Cu alte cuvinte, el îi aplică pacea şi liniştea sa Cerului, pământului şi tuturor lucrurilor, şi asta se numeşte bucurie cerească. Bucuria cerească întruchipează mintea înţeleptului, cu care îşi hrăneşte norodul de sub soare.

2

Virtutea împăraţilor şi regilor ia cerul şi pământul drept fundament, ia moralitatea drept stăpân şi nonacţiunea drept regulă a ei. Prin nonacţiune, suveranii pot pune noroadele la muncă şi trage foloase îndestulătoare; trecând la acţiune, ei vor fi puşi la muncă de către Lumea subcerească şi vor duce lipsă de toate. De aceea, oamenii din vechime preţuiau nonacţiunea. Dacă cel de sus (regele) nu acţionează şi nici cel de jos (supusul) nu acţionează, şi apoi cel de jos şi cel de sus au aceeaşi virtute. Având aceeaşi virtute cu cel de sus, cel de jos nu-şi va îndeplini îndatoririle de supus. Dacă cel de jos acţionează şi cel de sus acţionează de asemenea, atunci cel de sus şi cel de jos vor avea aceeaşi virtute. Având aceeaşi virtute cu cel de jos, cel de sus nu-şi va îndeplini îndatoririle de stăpânitor. Cel de sus trebuie să ţină la nonacţiune ca să cârmuiască Lumea subcerească, cel de jos (supusul) trebuie să treacă la acţiuni ca să slujească Lumea subcerească. Acesta e un principiu etern. De aceea, cârmuitorii Lumii subcereşti din vremuri străvechi nu cugetau chiar dacă erau dotaţi cu înţelepciunea ce putea îmbrăţişa cerul şi pământul; nu ziceau nici pâs chiar dacă erau de o rară elocvenţă, putând descrie toate lucrurile; nu treceau ei înşişi la fapte chiar dacă erau capabili să facă tot, înzestraţi fiind cu mari haruri. Cerul nu dă naştere la nimic şi totuşi toate lucrurile izvorăsc din el; pământul nu creşte nimic şi totuşi toate lucrurile sunt hrănite de el; împăratul şi regele nu acţionau deloc şi totuşi Lumea subcerească făcea punte la izbândă. Iată de ce o zicală spune astfel:

„Nimic nu-i mai misterios decât cerul; nimic nu-i mai roditor decât pământul şi nimeni nu-i mai distins decât împăratul sau regele." De aceea, se mai zice: „Virtutea împăraţilor şi regilor rivalizează cu cerul şi pământul." Asta-i calea cea dreaptă de a înstăpâni cerul şi pământul, de a dirigui toate lucrurile şi de a ţine sub stăpânire mulţimea.

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China