Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi" (Capitole exterioare-Capitolul XII - Cerul şi Pământul)
2019-04-19 12:42:16 cri-1

Capitolul XII

Cerul şi Pământul

7

Confucius îl întrebă pe Laozi, zicând:

— Unii oameni pretind că se cultivă în conformitate cu Dao, dar în fapt acţionează în opoziţie cu Dao. Ei încuviinţează ceea ce trebuie încuviinţat şi afirmă ceea ce se cuvine să fie afirmat. După cum zice cel retoric, „Tăria poate fi separată de albeaţă şi astă-i clar ca soarele şi luna atârnând pe ceruri." Pot astfel de oameni să fie socotiţi înţelepţi?

Laozi zise:

— Asemenea oameni sunt ca micii slujbaşi împovăraţi de îndatoriri, care îşi vlăguiesc trupurile şi-şi frământă minţile. Un câine de vânătoare este ţinut în lesă, pentru că poate vâna vulpea; o maimuţă este prinsă în capcană în pădurea din munţi, pentru că este sprintenă. Qiu (numele mic al lui Confucius—N.t.), să-ţi spun ceea ce nu poţi auzi şi ceea ce nu poţi spune. Sunt atâţia oameni care au cap şi picioare, dar nu au minte şi urechi şi nu există niciunul cu o formă fizică care ar putea coexista cu Dao-ul cel fără formă. Mişcarea şi stagnarea lor, viaţa şi moartea lor, ridicarea şi căderea lor depăşesc raţiunea, dar stăpânirea acestor acţiuni depinde de om. A uita lucrurile şi a uita natura înseamnă uitare de sine. Cei care s-au uitat pe sine pot fi socotiţi a fi în armonie cu natura.

8

Jiang Lümian îi făcu o vizită lui Ji Che căruia îi zise:

— Domnitorul statului Lu mi-a spus: „Dă-mi, te rog, sfaturi." L-am refuzat politicos, dar el a insistat. I-am spus câte ceva dar nu ştiu dacă l-am sfătuit cum se cuvine, să repet în faţa ta ce l-am povăţuit. I-am zis domnitorului din Lu: „Fii neapărat respectuos şi cumpătat, promovează-i pe cei cinstiţi şi devotaţi, fără părtinire şi prejudicăţi şi astfel mai cutează oamenii să nu ţi se supună?"

Ji Che, râzând în hohote, zise:

— Cuvintele tale sunt inutile pentru virtutea împăraţilor, după cum o călugăriţă, degeaba încearcă să oprească căruţa, întinzându- şi cu furie picioarele! Domnitorul se va pune în pericol dacă urmează sfaturile tale, ca şi când s-ar afla pe marginea prăpastiei. Pe terasa palatului lui se văd o grămadă de lucruri, care atrag tot mai mulţi oameni şi-i fac să se îndrepte în grabă într-acolo.

Cuprins de uimire, Jiang Lümian îi zise:

— Lümian e tare nedumerit de cuvintele tale! Cu toate acestea, sper să-mi desluşeşti mai bine înţelesul lor.

Ji Che zise:

— În cârmuirea Lumii subcereşti, marele înţelept dă norodului frâu slobod, astfel încât ei sunt gata să fie instruiţi, să-şi schimbe năravul, să-şi dezrădăcineze gândurile rele şi să-şi întărească voinţa de a săvârşi fapte bune, ca şi cum ar face totul din propria lor fire. Unde mai e atunci nevoie ca norodul să proslăvească învăţăturile împăraţilor Yao şi Shun şi să le urmeze orbeşte urmele paşilor? Marele înţelept va fi cu conştiinţa împăcată, pentru că norodul are virtute regală!

9

Zigong făcu drumul înspre miazăzi spre ţărişoara Chu, la întoarcere trecu şi prin Jin, unde, pe malul de miazăzi al râului Hanshui, văzu un moşneag ce trudea în grădina sa de zarzavat. Omul săpa un tunel până în fundul fântânei de unde scotea apa cu ulciorul pentru a-şi uda verdeţurile din grădină. Bietul moş muncea din răsputeri, dar de văzut, văzu prea puţine rezultate. Zigong îi zise:

— Există o unealtă de scos apa cu ajutorul căreia poţi uda- ntr-o zi o sută de rânduri fără să te osteneşti atât şi vei lucra mult mai eficient. Nu vrei să ai una?

Bătrânul grădinar îşi ridică privirea şi grăi:

— Cum să-o folosesc? Zigong răspunse:

— Unealta e făcută din lemn, grea la coadă şi uşoară în partea de faţă. Ea scoate apa din fântână ca şi cum ar pompa-o, ca şi când s-ar revărsa apa clocotită. I se zice cumpănă.

Cu faţa roşie de oţăreală, grădinarul îi zise zâmbind:

— D-apoi am auzit eu de la dascălul meu că un om care foloseşte o maşină ingenioasă face negreşit isprăvi ingenioase şi că cel care umblă cu înlesniri iscusite are desigur o minte isteaţă. Un om ager la minte nu are sufletul curat. Un om necurat la cuget nu are gândire statornică. Or Dao-ul nu îngăduie lipsa de statornicie. Eu nu folosesc cumpăna, nu pentru că nu ştiu dacă funcţionează bine, ci pentru că mi-e ruşine s-o folosesc.

Ruşinat, Zigong plecă privirea şi nu răspunse. După o vreme, grădinarul întrebă:

— Cine eşti tu? Zigong zise:

— Sunt un discipol al lui Confucius. Zarzavagiul zise:

— Nu eşti unul din aceia care ar vrea să-l întreacă pe înţelept în erudiţie, să-i depăşească pe alţii prin lăudăroşenie ca să se fălească cu reputaţia sa în Lumea subcerească mânându-şi singur cântecul de jale pe lira tânguioasă? Dacă îţi vei pierde energia vitală şi-ţi vei prăpădi forma fizică, vei putea să te apropii de Dao. Or acum nu eşti în stare să te stăpâneşti pe tine însuţi, cum de poţi cârmui Lumea subcerească? Fugi încolo! Nu-mi deranja treaba!

Faţa lui Zigong se făcu palidă de ruşine. Zigong se simţi jenat şi-şi reveni în fire abia după ce umblă cale de treizeci de li.

Discipolul său îl întrebă:

— Ce fel de om era acel bătrân? Cum de văzându-l ţi-ai pierdut culoarea din obraji şi nu ţi-ai mai revenit vreme de o zi întreagă?

Zigong îi răspunse:

— Credeam că unicul înţelept în Lumea subcerească e Confucius şi nu ştiam că există şi un astfel de om. Calea înţeleptului, spunea dascălul meu, e aceea de a căuta un drum practicabil în acţiunea pe care o întreprinzi, de a-ţi face punte spre reuşită cu puţin efort şi cu multe izbânzi. În zilele noastre, altfel stau lucrurile. Cel care susţine cu hotărâre Dao-ul este plin de virtute. Omul plin de virtute este în formă şi cel în formă are minte sănătoasă. Cel cu o minte sănătoasă urmează calea înţeleptului. El îşi încredinţează viaţa norodului, rătăcind în voie fără să ştie încotro se va duce. Ce ignoranţă şi simplitate totală! Un astfel de om nu se mai gândeşte la izbândă şi avantaj, nici la trucuri şi intrigi. Un asemenea om nu se va duce acolo unde nu vrea să se ducă şi nu va face ceea ce nu-l trage inima să facă. Nu-i pasă câtuşi de puţin chiar dacă Lumea subcerească îl ridică în slăvi, adresându-i vorbe măgulitoare. El nu bagă de seamă chiar dacă Lumea subcerească îl blamează rostind cuvinte în detrimentul său. Mustrările şi elogiile aduse de Lumea subcerească nu-i fac vreun bine şi nici nu-i aduc vreo vătămare. Un astfel de om poate fi socotit plin de virtute, pe când noi nu suntem decât oameni plutind în voia valurilor.

La întoarcerea în statul Lu, Zigong îi povesti lui Confucius întâmplarea, iar acesta îl lămuri asupra înţeleptului:

— Bătrânul grădinar este un adept al doctrinei lui Hundun (haosul primordial). El cunoaşte numai Unul, dar nu cunoaşte Doi- ul; el ştie doar să-şi cultive sinele lăuntric şi nu ştie să-şi cultive sinele exterior. Ai putea să nu fii surprins dacă ai întâlni pe cineva care este într-adevăr candid şi simplu, care s-a întors la natura sa înnăscută prin nonacţiune şi care rătăcind printre oameni îşi păstrează firească starea sufletească?! De altfel, cum am fi în stare noi doi să înţelegem doctrina lui Hundun! 

                                                                                                                               Traducere: Xu Wende

                                                                                                                      În colaborare cu Sanda Man

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China