Capitolul VII
Împăraţi şi regi competenţi
1
Nie Que îi puse lui Wang Ni patru întrebări, însă acesta nu izbuti să-i răspundă la niciuna. Săltând de bucurie, Nie Que se duse să-i spună lui Puyizi întâmplarea, iar acesta îi zise:
— Acum ştii despre ce-i vorba? Împăratul Shun era mai prejos de împăratul Fu Xi, el se străduia să câştige sprijinul norodului prin mărinimia ascunsă în inima sa. A cucerit într-adevăr inima norodului, dar n-a izbutit să se descotorosească de poverile lumeşti. În schimb, împăratul Fu Xi, mai nepăsător, dormea în tihnă şi se trezea cu inimă uşoară. El nu s-a lăsat tulburat de lumea exterioară şi chiar dacă aceasta îl compara cu un cal sau cu un taur, înţelepciunea şi simţirile i se dovedeau credibile, iar virtutea sa adevărată.
2
Jianwu se duse să-l vadă pe nebunul Jie Yu care îl întrebă:
— Ce ţi-a spus Ri Zhongshi? Jianwu zise:
— Mi-a spus astfel: Cârmuitorul unei ţări trebuie să-şi pună legile, ordinele, pravilele şi regulamentele sale şi atunci nimeni nu se va încumeta să nu le dea ascultare şi să refuze să fie luminat.
Jie Yu zise:
— Asta-i o virtute înşelătoare. A cârmui Lumea subcerească în felul acesta este ca şi cum ai săpa un canal în mare sau i-ai face pe ţânţari să ducă în spinare un munte. Un înţelept conduce Lumea subcerească prin cârmuirea acţiunilor exterioare ale oamenilor? El îşi pune mai întâi dreptatea în minte şi apoi caută să călăuzească acţiunile norodului, sperând că acesta va face ceea ce poate face. Păsările se înalţă în zbor până în tării, pentru a se feri de laţuri şi săgeţi; şoarecii sapă ascunzători adânci sub altare pentru a se feri de a fi afumaţi şi de a fi scormoniţi. Oare inteligenţa oamenilor e mai prejos de cea a acestor două micuţe vietăţi?!
3
Rătăcind la miazăzi de Muntele Yin, Tian Gen ajunse până în amontele râului Liao şi, întâlnindu-l din întâmplare pe un înţelept necunoscut, zise:
— Pot să vă întreb cum să cârmuim Lumea subcerească? Înţeleptul anonim zise:
— Pleacă! E urât din partea ta să pui o astfel de întrebare neplăcută! Eu îl voi însoţi pe Creatorul întregii făpturi. Obosit, voi încăleca pe Pasărea Haosului Uitării şi, ieşind din strungă până dincolo de cele şase Hotare, voi rătăci în ţinutul Neantului şi sălăşlui în nemărginirea câmpiilor azurii. De ce îmi tulburi mintea cu astfel de prostii despre felul cum să cârmuim Lumea subcerească?
Tian Gen puse din nou aceeaşi întrebare, iar înţeleptul anonim continuă:
— Lasă-ţi inima să hoinărească în liniştea uitării fără să-ţi îngăduieşti pic de dorinţă egoistă, păstrează-ţi Qi-ul în nemărginire, lasă lucrurile să meargă pe făgaşul lor, astfel încât vei statornici pacea şi liniştea în Lumea subcerească.
4
Yang Ziju (Yangzi) se duse să-l vadă pe Laozi şi-i zise:
— Este aici un om cu mintea ageră, cu corpul robust, cu mare erudiţie, cu ochii pătrunzători şi care învaţă neobosit Dao-ul. Poate fi asemenea om asemănat cu un cârmuitor luminat?
Laozi zise:
— În ochii unui înţelept, un astfel de om nu-i decât un mic slujbaş inteligent, îngrădit într-un domeniu limitat, cu trupul istovit şi cu inima îngrozită. Blana bogată în culori şi strălucire a tigrului şi leopardului îi atrage pe vânători; sprinteneala maimuţelor şi abilitatea câinilor de vânătoare de a repera vulpile îi duc la lanţ. Se pot asemui aceste vietăţi cu un cârmuitor luminat?
Jenat, Yang Ziju zise:
— Pot să întreb cum gospodăreşte un cârmuitor luminat ţara? Laozi zise:
— Când un cârmuitor luminat îşi conduce ţara, meritele sale ajung să fie cunoscute în cele patru Hotare ale lumii, el însă nu şi- le atribuie, binefacerile sale bucură pe toată lumea, dar el nu lasă norodul să se bizuie pe el şi nimeni nu-i preamăreşte opera de binefacere. El face ca toate lucrurile să fie în rostul lor şi rămâne tăinuit în adâncul necunoscut al cerului, rătăcind în împărăţia Neantului.
Traducere: Xu Wende
În colaborare cu Sanda Man
][ 
