Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
Academia Buddhistă din Munții Emei
2018-02-27 16:50:08 cri-1

Templul Statuii Marele Buddha

 

Munţii Emei este unul dintre cele patru masive importante din istoria buddhismului din China. La poalele acestora se află Templul Statuii Marele Buddha, unde se găsește cunoscuta Academie Buddhistă din Munții Emei. Înființată în 1927, aceasta face parte din cele mai vechi academii de profil din China. În minutele următoare, vă invităm să ascultați un radioreportaj realizat de corespondenta RCI Xiang Fei, despre această academie și concepția „Buddhismul umanist" pe care o promovează.

Buddhismul a pătruns în China din India, în jurul anului 67 e.n., în timpul împăratului Ming din dinastia Han de Vest. S-a răspândit pe scara largă după secolul al IV-lea, devenind treptat religia cu cea mai mare influență în China. Din multiple cauze, buddhismul chinezesc este ramificat în buddhism de limba chineză, buddhism de limba tibetană și cel de limba pali (theravàda). Deși buddhismul a fost de orgine indiană, a cunoscut o mare dezvoltare și s-a maturizat în China. Acesta a absorbit elemente ale culturii tradiționale chineze și a adus în cultura chineză noi influențe.

Templul Statuii Marele Buddha

În etapa finală a societății feudale din China, buddhismul de limba chineză a intrat în declin. În epoca modernă, unii mari bonzi chinezi au declanșat o reformă a buddhismului. Printre ei s-a numărat Sfinția sa Taixu (1890-1947). El și-a dedicat viața relansării buddhismului și construției unui buddhism nou. El a inițiat concepțiile „Buddhismul vieții" și „Buddhismul umanist", care promovează servirea vieții și societății, bazat pe realitate și comportamentul cotidian ale oamenilor. Sfinţia sa Taixu a susținut deschiderea școlilor și institutelor buddhiste moderne și lansarea revistelor academice buddhiste, pentru ca religia să se apropie și mai mult de societate. Taixu și mulți alți mari bonzi patrioți au sprijinit trupele chineze, în timpul Războiului de Rezistență Împotriva Agresiunii Japoneze.

Concepțiile „Buddhismul vieții" și „Buddhismul umanist" au fost moștenite de Zhao Puchu și călugării Yinshun, Bianneng și Xingyun, care au obținut titlul Fashi, care presupune respectul față de un cleric buddhist. Concepția „Buddhismul umanist" a fost acceptată de buddhiștii din partea continentală a Chinei, Hong Kong, Maocao și Taiwan. În 1983, la serbarea consacrată celei de-a 30-a aniversări a Asociației Buddhiștilor din China, concepția „Buddhismul umanist" a fost adoptată drept ideologia afacerilor buddhiste din China.

Templul Statuii Marele Buddha

 

În ceea ce privește concepția „Buddhismului umanist", directorul adjunct al Academiei Buddhiste din Munții Emei, călugărul Longzang, care deține titlul Fashi, a arătat:

„Concepția ,Buddhismul umanist' reprezintă o opțiune istorică a modernizării buddhismului și o opțiune, care corespunde situației concrete din China și mersului înainte al istoriei. Datorită acestei concepții, buddhiștii chinezi au acordat atenție construcțiilor culturale, educaționale și filantropice, constituind o bază teoretică pentru buddhismul modern. Asta este extrem de important."

Odată cu schimbările epocii, modul de educație buddhistă s-a modificat. Directorul adjunct al Asociației Buddhiștilor din Munții Emei, Manlin, care a obținut titlul Fashi, a declarat:

„Educația buddhistă cuprinde trei etape. Prima este pregătirea ceretătorilor și traducătorilor prin traducerea capodoperelor buddhiste. A doua se referă la înmulțirea înțelepciunii adepților prin punerea și răspunderea întrebărilor de către marii bonzi și discipoli. A treia vizează academii buddhiste."

O sală de post din Templul Statuii Marele Buddha

 

În prezent, peste 100 de buddhiști învață la Academia Budistă a Munților Emei, ce este împărțit în departamentul buddhiștilor și departamentul buddhistelor. Educarea călugărilor este prioritară, incluzând cursuri pregătitoare pentru anul I al academiei, cursuri pentru călugării care frecventează programul regulat de zi, și cursuri pentru călugării masteranzi. Directorul biroului cu problemele didactice din cadrul Academiei, Didao, care a obținut titlul Fashi:

„Cursurile pentru călugării care frecventează cursuri regulate de zi sunt de două tipuri. În primii doi ani, călugării trebuie să urmeze cursuri cu frecvență obligatorie și cursuri facultative. Pe urmă, fiecare călugăr va avea un conducător științific asemănător puțin cu cel dintr-o universitate obișnuită. Diferențele rezidă în faptul că, la noi, un conducător științific răspunde și de îndrumarea vieții cotidiene și de etica discipolilor săi. Acesta seamănă puțin cu sistemul de ucenic la fabrică."

Statuia dedicată lui Sakyamuni din Templul Statuii Marele Buddha

În afară de educarea călugărilor, Academia a deschis cursuri și pentru sihaștrii și persoanele interesate de doctrinele buddhiste. Călugărul Didao:

„Avem două tipuri de cursuri. Unul vizează cursurile de seară, pentru sihștrii și locuitorii interesați de buddhism, care trăiesc din apropierea Academiei. Al doilea tip se referă la cursurile de doi ani pentru sihaștrii, care se rup parţial de munca productivă, pentru a învăța doctrina buddhistă fundamentală."

 

Directorul adjunct al Academiei Buddhiste a Munților Emei, călugărul Longzang

 

Afacerile religioase constituie o componentă importantă a dezvoltării sociale și guvernării țării. Președintele Chinei, Xi Jinping, a remarcat că esența afacerilor religioase rezidă în afacerile de masă, de aceea trebuie să se aplice politica privind libertatea de credință, iar afacerile religioase să se adapteze la socialism. Potrivit călugărului Longzang, concepția „Buddhismul umanist" se potrivește foarte bine dezvoltării țării.

„Guvernul chinez susține că religia trebuie să urmeze calea chinezească. Cum să înțelegem această inițiativă? Cred că pe de o parte, dezvoltarea religioasă trebuie să corespundă situației concrete a societății. Pe de altă parte, trebuie să valorifice influența religioasă asupra societății. Cu alte cuvinte, cercul religios are sarcina să servească dezvoltării armonioase a societății. Concepția ,Buddhismul umanist' este menită să schimbe elementele din doctrina buddhistă care nu corespund societății sau chiar împiedică dezvoltarea acesteia. Din acest punct de vedere, această concepție coincide foarte bine politicii religioase aplicate de guvernul chinez."

Directorul adjunct al Asociației Buddhiștilor din Munții Emei, Manlin, care a obținut titlul Fashi

 

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
Radio Online
• 2018/12/13• 2018/12/12
• 2018/12/11• 2018/12/10
• 2018/12/09• 2018/12/08
• 2018/12/07• 2018/12/06
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China