Tot mai mulți chinezi, atât de la orașe cât și de la sate, își petrec timpul liber în locuri publice cu aspect cultural, precum muzee, galerii de artă, case de cultură sau biblioteci, pentru a-și cultiva estetica culturală. „Autoîncrederea culturală" a chinezilor a crescut tot mai mult în ultimii ani, instituțiile ce oferă servicii publice culturale fiind angajate cu devotament în promovarea culturii tradiționale.

La un sfârșit de săptămână din luna noiembrie 2017, în fața Galeriei Naționale din Beijing era coadă mare de peste un kilometru la o expoziție cu lucrări renumite ale marilor pictori chinezi din perioada modernă și contemporană, precum Qi Baishi, Fu Baoshi, Xu Beihong, Wu Guangzhong şi alţii. Cele peste 200 de lucrări au atras un număr mare de vizitatori din toate colțurile țării. Domnul Zhou a venit special din Shanghai şi spune că operele expuse transmit spiritul creativ al marilor maeștri în asimilarea tehnicilor de exprimare artistică occidentală, concomitent cu promovarea și dezvoltarea stilului tipic chinezesc.

„În lucrarea – Tabloul cu cele patru păsări – semnată de Lin Fengmian, primul președinte al Academiei Chineze de Artă, luminile și umbrele sunt întrebuințate în stilul impresionist, spre deosebire de Xu Beihong care folosește lumini și umbre în stilul real, tipic occidental. La Lin Fengmian, schimbările între lumini și umbre sunt metafizice. Autorii lucrărilor expuse la această expoziție au făcut studii în Franța. Ei au asimilat trăsăturile clasice ale picturii occidentale și le-au îmbinat în picturile chinezești, formându-şi apoi stilul lor propriu. Acestea mi-au lăsat impresii profunde."

În cele nouă zile de desfăşurare, expoziția a atras 129.881 de vizitatori, situație des întâlnită în anul 2017. Evenimentul „Istoria mondială în 100 de obiecte conservate la Muzeul Britanic" găzduită de Muzeul Național în perioada martie-mai 2017 a atras 340.000 de vizitatori. O altă expoziție organizată cu ocazia Zilei Naționale a Chinei la Muzeul Palatului Imperial din Beijing - „Expoziție Specială – munți înverziți și ape limpezi, picturi tradiționale chinezeşti cu peisaje din toate perioadele istorice", a primit zilnic între 15.000 – 20.000 de vizitatori. În ultimii ani, publicul chinez a manifestat un elan tot mai mare față de produsele culturale de calitate. Directorul Biroului Național al Patrimoniului din China, Liu Yuzhu a informat:

„Până la sfârșitul anului 2016, numărul muzeelor înregistrate în întreaga țară a ajuns la 4.873, cu 181 mai multe față de anul precedent. Din acestea, 4.346 sunt cu acces gratuit, adică 87,1% din totalul muzeelor din țară. În ultimii ani, numărul expozițiilor organizate anual la muzee au depășit 30.000, fiind vizitate de aproape 900 de milioane de persoane. Au mai găzduit și peste 110.000 de manifestări speciale despre educație."

Numărul mare de expoziții culturale și artistice au oferit publicului ocazii bune de a savura frumusețea esteticii, devenind un fel de lecție de cultură foarte căutată.

Muzeul Capitalei a organizat, în 18 mai 2017, de Ziua Internațională a Muzeelor, Expoziția „Frumoasa Chină – rezultatele descoperirilor arheologice din ultimii 20 de ani". Expoziția înfățișează publicului vizitator inteligența strămoșilor noștri și drumul parcurs de evoluția esteticii artei chineze, de la care publicul a avut multe de câștigat. Vicepreședinte al Asociației Muzeelor Internaționale, director și secretarul general al Asociației Muzeelor din China, An Laishun a arătat că muzeul este un fel de genă culturală şi, totodată, o sursă pentru inovare și dezvoltare. An Laishun:

„Viitorul națiunii noastre are nevoie, pe de-o parte, de cercetările continue ale oamenilor moderni, dar, pe de alta, și de experiențele culturii noastre tradiționale. Colecțiile, studiile efectuate, obiectele și specimenele naturale expuse la un muzeu reprezintă resursele culturale de primă mână care au consemnat istoria multimilenară a națiunii chineze, o coeziune a spiritului și chintesenței culturale a națiunii noastre, și o sursă pentru inovare și dezvoltare."

Odată cu promulgarea și aplicarea unei serii de legi și regulamente, precum Regulamentul de organizare și funcționare a muzeelor și Legea pentru asigurarea serviciilor culturale publice, dreptul cultural al populației este asigurat și din punct de vedere juridic. Ministrul Culturii, Luo Shugang a subliniat că statul chinez va lua măsuri pentru ca fiecărui cetățean să-i fie asigurate drepturile culturale de bază:

„Cum putem cuprinde toți cetățenii, pentru ca ei să se bucure pe deplin de drepturile culturale de bază? Cred că pentru următoarea perioadă, trebuie să „lărgim latura cea scurtă", apoi să găsim o metodă mai potrivită în serviciile din domeniul culturii publice. Serviciile culturii publice au ca obiect principal publicul larg, deci trebuie să punem accentul pe om. Atunci, trebuie modificat modul de gândire, să schimbăm modalitatea veche în care „autoritățile oferă" în cea în care „publicul comandă". Astfel, serviciile noastre vor fi apreciate."

Potrivit raportului celui de-al 19-lea Congres Național al PCC, cultura reprezintă sufletul unui stat, al unei națiuni. O cultură prosperă poate aduce prosperitatea unui stat, iar o cultură puternică poate ridica o națiune. Fără un înalt grad de „autoîncredere culturală" și prosperitate culturală, nu se poate vorbi de renașterea măreață a națiunii chineze. Instituțiile culturale, precum muzeele, vor juca un rol tot mai mare în dezvoltarea culturii tradiționale chineze și în promovarea valorilor culturale.