Filmul românesc "Aferim!" proiectat la Centrul Arhivelor Cinematografice din China

Filmul "Poliţist, adjectiv" difuzat la ICR Beijing

Profesorul şi regizorul Wang Yao de la Academia de Film din Beijing (primul din dreapta), vorbește despre NVR la ICR Beijing

Regizorul de grad naţional I, Ai Xin, de la Centrul de Documentare al Televiziunii Centrale a Chinei, la ICR Beijing

Regizorul Chen Hongwei

 Regizorul Huang Xu, împreună cu o româncă, la ICR Beijing

Regizorul Wei Xiaofei acordă un interviu RCI, la Centrul Arhivelor Cinematografice din China

Filmul vechi românesc seamănă cu un prieten bun, păstrat ca o comoară în amintirile multor chinezi. Un expert chinez a calculat că între anii 1953-1994, un număr de 76 de filme românești au fost traduse în limba chineză și au fost proiectate în repetate rânduri în cinematografele din China. „Mihai Viteazul"，„Valurile Dunării"，„Zile fierbinţi"，„Ciprian Porumbescu"，„Trandafirul Galben"，„Ștefan cel Mare" sunt o parte din producţiile vechi care i-au încântat pe chinezii din diferite generații, dând într-o oarecare măsură un impuls relansării și dezvoltării filmului chinezesc în anii '80 ai secolului trecut.

Între amatorii chinezi de film românesc, se regăsesc și regizori. Pentru cei care s-au născut în anii '50, 60, 70 ai secolului trecut, filmul vechi românesc a adus primele concepții despre estetica cinamatografică și „Nou val românesc" (NVR) care începând din anul 2005 a surprins încă o dată. Pentru regizorii chinezi mai tineri, născuți în anii '80 și 90, filmele artistice românești din noul secol au deschis o lume fantastică și fermecătoare.

În cadrul celei de-a șasea ediții a Festivalului Internațional de Film de la Beijing (BJIFF), organizat luna trecută, filmul românesc a impresionat pe toată lumea. România, această țară plină de caractere artistice, a uluit încă o dată regizorii chinezi, datorită forței vizuale a lungmetrajului alb-negru "Aferim!", care a câştigat premiul "Templul Cerului" pentru Cea mai bună imagine, dar și graţie farmecului personal al cunoscutului regizor român, Corneliu Porumboiu, membru al juriului, și obiectivității celor patru filme românești proiectate în timpul Festivalului. Un regizor chinez a apreciat că filmul românesc seamănă cu un vin cu o aromă mai profundă şi îmbietoare, care merită vizionat în linişte şi de mai multe ori. Zilele trecute, eu și colelgele mele Felici Nina Gherman și Xin Jing am dialogat cu cinci regizori chinezi, invitându-i să împărtășească opiniile despre filmul românesc din noul secol.

Aţi ascultat un fragment din filmul românesc "Aferim!", în regia lui Radu Jude. Începând cu data de 10 aprilie, melodia cu un puternic specific românesc a răsunat în șase cinematografe din Beijing, ducând spectatorii chinezi în Ţara Românească de la începutul secolului XIX. La 12 aprilie, în sala Centrului de Arhive Cinematografice din China, tânărul regizor Wei Xiaofei a comentat limbajul audio-vizual al filmului după încheierea proiecţiei:

"Este demn de apreciat faptul că regizorul și cameramanul acestui film au reflectat societatea românească din prima jumătate a secolului XIX, chiar prin filmarea alb-negru. Multe filme europene sunt foarte bune în ceea ce privește tehnica de folosire a obiectivului cu distanță focală lungă (teleobiectiv) - și organizarea imaginilor. În filmul "Aferim!", comunicarea între regizor și cameraman, dislocarea figuranților, aranjarea prim-planului cu planul secundar, reflectă proiectarea minuțioasă a regizorului. Astfel, după mine, în imagini se ascunde o mare forță."

Chen Hongwei, tânăr regizor al cunoscutei companii de producţie de seriale și filme "New Classics Media", asistent al regizorului Chen Kaige, unul din cei mai renumiți regizori din China, a dat o apreciere deosebită tehnicii de filmare a acestui film:

"Grație marelui contrast dat de filmarea alb-negru, filmul de acest gen impune spectatorilor o mare şoc vizuală. În același timp, regizorul Radu Rude a folosit multe teleobiective și a evitat, cât a putut, planuri detalii despre personaje. Cred că el speră ca spectatorii să mențină o atitudine obiectivă și calmă în timpul vizionării acestui film. Într-o anumită măsură, vrea să împingă spectatori afară din film și să arunce o privire restrospectivă, distantă, asupra istoriei de acum 100 de ani."

Filmul "Aferim!" este unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani. În afara câştigării trofeului Ursul de Argint, pentru cea mai bună regie la Berlinala 2015, filmul a fost ales să reprezinte România la categoria "Cel mai bun film străin" a premiilor Oscar 2016. Apoi, în luna martie 2016, a câştigat 14 premii Gopo. De aceea, nu este întâmplător că BJIFF i-a decernat Premiul pentru Cea mai bună imagine.

În afară de lungmetrajul "Aferim!", la ediţia din acest an a BJIFF, filmul "Box" a intrat, alături de alte 17 producţii din diferite ţări, în secţiunea "Forward Future". De asemenea, producţiile "Un etaj mai jos" şi "Comoara" au fost proiectate în timpul festivalului. Filmul "Poliţist, adjectiv", în regia lui Corneliu Porumboiu, distins cu numeroase premii internaţionale, a fost proiectat la Institutul Cultural Român (ICR) Beijing, în perioada festivalului, cu subtitrare în limba chineză. Filmul vorbeşte despre dilema unui poliţist care nu vrea să rezolve un caz minor de trafic cu droguri, pentru a nu avea pe conştiinţă viaţa unui tânăr.

Cunoscutul regizor de grad naţional I, Ai Xin, de la Centrul de Documentare al Televiziunii Centrale a Chinei, a declarat, pentru Radio China Internaţional:

"Filmul "Poliţist adjectiv" narează, prin fluxul conştiinţei, contradicţiile dintre sufletul unui poliţist şi sistemul juridic. Filmele româneşti au multe teme care preocupă soarta oamenilor, urmărind un dialog de suflet cu spectatorii. Acestea corespund scopului creaţiei cinematografice, deoarece producţia cinematografică este menită să reflecte lumea intimă a personajelor, nu trebuie să urmărească doar încasări mari. Unele filme chinezeşti scot în relief doar intrigi."

Huang Xu este scenarist, regizor şi producător de film la Compania Beijing Sunny Film International. El a apreciat starea sufletească adâncă transmisă de filmul "Poliţist, adjectiv".

"Trăim într-o societate impulsivă. Sunt la modă filme cu un ritm narativ mare, cu multe cadre complicate şi cu un specific al producţiilor de comedie, dar fără nicio idee profundă. Cred că regizorul şi cameramanul filmului "Poliţist, adjectiv" transmit o stare sufletească adâncă. La filmare, majoritatea camerelor se află pe aceeaşi linie orizontală cu aspectele filmate şi sunt folosite frecvent obiective cu distanţă focală lungă. Cu alte cuvinte, filmul vrea să fie cât mai obiectiv şi să se apropie cât mai mult de viaţa reală. Cred că în societatea agitată în care trăim, astfel de filme trebuie produse. Spectatorii au nevoie de cât mai multe astfel de filme ca hrană spirituală. Probabil, acestui tip de filme îi lipseşte un elan puternic, însă merită vizionat în linişte şi de mai multe ori. După filozofia chineză, e mai bine să fim la mijloc. Acest film pare mai sec, dar a optat pentru o cale de mijloc. Seamănă cu un vin cu o aromă mai profundă şi îmbietoare."

Aprecierile acestor regizori chinezi reprezintă impresiile comune ale multor cineaști internaționali. În ultimii ani, numeroase filme româneşti, precum "Moartea domnului Lăzărescu", "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile", "După dealuri" și "Poziția copilului" au primit premii la festivalurile internaţionale de film, în cercurile cinematografice internaţionale fiind incluse în "Noul val românesc". Deși în afară NVR, filmul românesc din nou secol cuprinde și filme comerciale și producţii de varietăți, totuși NVR reprezintă cel mai important curent de film românesc în prezent.

Profesor la Academia de Film din Beijing, regizorul Wang Yao, cunoscut cercetător chinez al NVR, despre care a scris o teză de doctorat cu 140.000 de caractere și o serie de referate și articole, a evidenţiat într-un interviu principalele caracteristici ale NVR.

"NVR este unul din cele mai importante curente cinematografice din ultimii zece ani la nivel mondial. Cadrele simple, filmarea cu camera în mână, lumină mai puţină, folosirea frecventă a obiectivului cu distanţă focală lungă, structura naraţiunii pe un interval scurt de timp şi temele realiste din film sunt caracteristici artistice specifice ale NVR. Filmul românesc este excelent în reflecţii faţă de istorie şi realitate."

Wang Yao este de părere că NVR aduce trei revelații pentru filme artistice chinezești.

"În primul rând, regizorii NVR acordă mare atenție limbajului cinematografic. În al doilea rând, ei au o capacitate apreciabilă de observație și reflectare a problemelor sociale. Ei sunt pricepuți să găsească o temă socială care preocupă atât spectatori din România, cât și pe cei din Europa, și chiar din întreaga lume. Având în vedere piața mică internă și imposibilitatea de a câștiga bani în țară, filmul trebuie proiectat în țări europene și trebuie să participe la diferite festivaluri de film din Europa. Dar, regizori români nu produc doar de plăcerea acestor festivaluri. Unii fac așa. Totuși, majoritatea regizorilor, ca artiști, nu sunt în această categorie. În al treilea rând, regizorii NVR dau dovadă de reflecții asupra istoriei și realității. Nici critica totală, nici elogiul total. Este vorba despre reflecții care să explice într-o altă prismă cum istoria afectează realitatea și care sunt probleme sociale apărute după răsturnarea regimului socialist și în procesul de capitalizare."

Regizorul Chen Hongwei a obținut, în 2014, titlul de master în cinematografie la Universitatea de Comunicare din China. Anterior, acesta a fost licențiat în limba și literatura română la Universitatea de Studii Străine din Beijing. El susține că specificul național al filmului românesc merită să fie învățat de către cineaști chinezi.

"Am văzut că cineaștii români s-au străduit să nareze în modul lor național și în limba lor maternă, istoria României. Dar, cât de multe elemente chinezești sunt cuprinse în filmele chinezeşti foarte căutate în ultimii ani? Aștept ca cineaștii chinezi să învețe de la cei români și să reflecte mai multe elemente naționale în filmele lor și să nu fie doar studenți ai companiei Holleywood."

În ultimii zece ani, în România au apărut destul de mulți regizori și cameramani de faimă mondială. Regizorul Chen Hongwei a exprimat speranța ca aceştia să se poată implica într-o piață cinematografică mai largă, și că vor căuta oportunități să colaboreze cu regizori chinezi de prestigiu.

"Urez un călduros bun venit colaborării dintre regizorii profesioniști chinezi și români. Ei pot să realizeze împreună filme cu percepții culturale acceptabile ambelelor națiuni. China și România au unele similări istorice. Sunt convins că cineaștii din cele două ţări se pot înțelege foarte bine în timpul filmărilor."

Tânărul regizor Wei Xiaofei aşteaptă și el aceste colaborări:

"Sper ca tinerii cineaști chinezi și români să aibă mai multe ocazii de a obține fonduri pentru realizarea unor filme în comun. Cu cât vor fi mai multe oportunități, cu atât va fi mai bine. Doresc de asemenea ca tot mai multe filme chineze să fie proiectate în România și invers."

Schimburile cinematografice chino-române nu au fost intrerupte, în ultimii ani fiind organizate festivaluri de filme în cele două ţări. De pildă, vedetele de film Jackie Chan și Zhang Ziyi au participat la Festivalul Filmului Chinezesc desfășurat în 2014 în România. De asemenea, regizori chinezi şi români au produs filmul "A Song For Autumn". România dispune de studiouri profesioniste, un fond de coproducție, o politică de taxare preferențială și alte condiţii favorabile cineaştilor străini care doresc să filmeze în această ţară frumoasă. Chen Hongwei a propus echipelor de filmare chineze să filmeze în România.

"România dispune de condiții foarte bune pentru filmare, cum ar fi Delta Dunării, pădurile de stuf, clădirile vechi din Transilvania. Cred că guvernul României va acorda cineaștilor străini și mai multe facilităţi fiscale și de filmare preferențiale."

Filmele comerciale ocupă o mare cotă a pieței cinematografice chinezești, fiind la modă producţiile cu un ritm narativ mare, cu multe cadre complicate şi cu un specific al producţiilor de comedie, fără nicio idee profundă. De partea cealaltă, filmul artistic românesc reprezentat de "Noul val", cu o tehnică înaltă a limbajului audiovizual, are un puternic specific cultural românesc și o preocupare față de umanism, semănând cu un vin cu aromă profundă și îmbietoare, stârnind un mare interes regizorilor. Probabil, următoarea coproducție chino-română va fi realizată într-un viitor apropiat.