Pagoda Marii Gâște Sălbatice

Pagoda Micii Gâște Sălbatice

Pagoda Curcubeului Zburător

Pagoda de lemndin județul Ying, provincia Shanxin

Pagodele antice reprezintă un important canal transmiţător al civilizaţiei multimilenare a Chinei. Pe întinderea largă şi frumoasă a teritoriului ţării, se găsesc aproape la tot pasul pagode de diferite forme şi structuri minunate, împodobite somptuos şi elegant, constituind o minunăţie a arhitecturii antice chineze.

Această formă arhitecturală a fost introdusă din India odată cu pătrunderea budismului în China în timpul dinastiei Han (206 î.Ch.-220). Iniţial, acestea au avut rolul de a păstra rămăşiţele pământeşti ale monahilor budişti importanţi, statuile lui Budha şi cărţi budiste. Pe parcursul evoluţiei istorice, aceste forme arhitecturale au fost combinate cu construcţii tipice chinezeşti, precum pavilioane, dând astfel naştere unei forme arhitecturale specifice Chinei – pagoda.

Odată cu intrarea în societatea modernă şi pagodelor de pe tot teritoriul vast al Chinei li s-au conferit noi utilităţi, nu doar caracterul religios. Multe din pagodele antice reprezintă, acum, o importantă componentă a punctelor turistice de renume, unele dintre acestea au devenit construcţii simbolice ale unui oraş sau ale unei regiuni. Din punctul de vedere al materialelor de construcţie folosite, pagodele sunt clasificate în pagode din lemn, cărămidă, piatră, fier, bronz, email sau ceramică în diverse culori. Acestea au diferite forme: pătrat, colonar, hexagonal şi octagonal. O pagodă are, în general, un număr impar de etaje care variază între 5 şi 13.

Pagodele antice sunt compuse de regulă din trei părţi importante: partea subterană unde sunt conservate rămăşiţele pământeşti ale călugărilor budişti, corpul principal al pagodei pentru păstrarea statuilor lui Budha, unde se instalează de obicei şi scări pentru a urca spre vârful construcţiei şi partea ornamentală a pagodei care reprezintă aceasta însăşi o pagodă, fiind totodată şi vârful construcţiei.