Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
„În China dacă te-ai impus şi într-adevăr eşti bun, sunt convins că ei te vor ajuta şi că vei răzbate". (III)
2015-02-25 16:50:17 cri-1

Interviul acordat de cântăreţul român Mugur Petru Ciubăncan






 

 






În ultimele două ediţii ale rubricii "Cultura chineză", v-am invitat să ascultaţi povestea cântăreţului român Mugur Petru Ciubăncan, al cărui nume adoptat ca artist în China este Weihua. Probabil încă nu ştiţi că, cei 14 ani de când evoluează în China, Weihua a jucat roluri principale în unele filme. Unul din ele se numeşte "Qiuyu" şi se traduce în limba engleză "A song for autumn", fiind un film despre dragostea dintre un român şi o chinezoaică. În minutele următoare, vă invităm să-l ascultăm pe Weihua vorbind despre acest film a cărui premieră a avut loc anul trecut, la Xi'an. Întâi de toate, Weihua ne-a dezvăluit intriga acestui film.

Weihua: În acest film este povestea unui român care împlineşte visul mamei lui. Mama lui a avut o poveste de dragoste în China, în trecut, fiind o dansatoare şi muzician. Destinul a fost aşa. Ea s-a întors în România. Dar această mamă a insuflat acestui copil, pe care îl avea, foarte multă dragoste din partea poporului chinez şi din toată experienţa ei, pe care a avut-o în China. Acest băiat doreşte foarte mult să plece în China. El a fost iubit de o româncă. Deci îi plăcea o româncă, care este foarte bogată. Dar el vrea să se împlinească visul mamei şi să ajungă măcar în China, să vadă China. Al a ajuns în China şi şi-a dat seama că s-a îndrăgostit de această ţară. Din fericire, şi-a găsit şi perechea, o profesoară din China, o fată frumoasă, care este înconjurată de copii. Mi-a spus regizorul că mi se potriveşte foarte bine rolul. Apoi, în film există replici în limba română şi replici în limba engleză. Eu pot să vorbesc şi engleza, şi româna. Majoritatea replicilor sunt în limba chineză. De aceea, nu a fost foarte greu să mă găsească regizorul. Este foarte greu să găsească actriţa româncă care să joace rolul în care să vorbească şi limba chineză şi limba engleză. La Beijing, a găsit această actriţă, pe Victoria, o australiană, care joacă rolul româncei. Am întrebat regizorul de ce eu am primit rolul principal de bărbat, iar fata din rolul principal este o actriţă din Coreea? Deoarece în China avem aşa de multe fete frumoase. Dar, probabil regizorul ştie mai bine şi atunci există artişti din China, există artişti din România, Coreea, Australia.

Chu Qunli: Filmul a fost creat după povestea ta sau aţi propus să fie aşa?

Weihua: Regizorul m-a întrebat o parte din povestea mea. Dar există nişte modificări, majoritatea lucrurilor din acest film sunt într-un fel reale. Dânşi, când au scris acest scenariu, au mai adăugat nişte lucruri, dar în film nu este totul ca în viaţă. Acesta este filmul.

Chu QunIi: Premiera filmului Qiu Yu a avut loc la Xi'an?

Weihua: Da, am fost la această premieră şi am participat la deschidere unui cinematograf unde a fost difuzat acest film. Regizorul şi toată lumea nu s-au gândit că voi avea atât de mulţi fani în Xi'an, pentru că, la un moment dat, în 2004 am avut o întâlnire cu fanii din Xi'an, la televiziunea din Xi'an. Niciodată nu m-am gândit că fanii mei din 2004 vor fi în sală, în 2014, după zece ani. Am fost foarte impresionat, până la lacrimi. Eu chiar le-am spus: "Gata, de astăzi suntem prieteni buni şi dacă vreţi, luaţi adresa de WeChat să vorbiţi cu mine. Sunt zece ani în care aţi fost foarte fideli şi drăguţi cu mine şi aţi venit şi astăzi aici şi vă mulţumesc din suflet".

Filmul se dă în Shaanxi în toate cinematografele. La Beijing nu ştiu, cred că ei vor organiza. În acest film am trecut prin foarte multe peripeţii, dar mulţumesc din suflet Ambasadei române pentru sprijinul acordat. Eu mi-aş dori din suflet ca la un moment dat să existe un sistem ca în Franţa şi ca în alte ţări, ca prietenii mei din China să poată pleca în România fără vize. Atât de uşor cum mi se dă mie viza să vin în China, aşa mi-aş dori prietenii mei din China să vină în România.

Chu Qunli: Membrii grupului de filmare au reuşit să meargă în România?

Weihua: Da. Ataşaţii din Ambasada română ne-au dat foarte mult ajutor şi au fost foarte receptivi la ceea ce facem şi au sprijinit foarte tare acest proiect. Au plecat, jumătate, vreo 50 de oameni, jumătate din film s-a turnat în China, jumătate s-a turnat în România. Toţi au fost foarte impresionaţi. Regizorul şi toţi din acest grup de filmare mi-au spus că şi-ar dori să revină în România. A fost frumos. Nu s-au prea acomodat cu mâncarea din România pentru că pentru ei a fost, ca şi pentru mine, când am venit în China, şi la un moment dat, ceva a fost aşa de drăguţ că se făcea şi mâncarea românească şi cea chinezească pentru cei care nu pot să mănânce mâncare românească. Iar prietenii mei din China, la un moment dat mă întrebau: "Tu de ce mănânci doar chinezeşti şi nu mai româneşti?"

Chu Qunli: Grupul de filmare a fost la Maramureş?

Weihua: Am fost la Maramureş, dar n-am filmat în Maramureş, n-am mai ajuns pentru că dvs. cum ştiţi că la Braşov şi în zonele care sunt acolo, România este toată la fel. Este toată o frumuseţe - Braşov, Baia-Mare, Sibiu - oraşele astea sunt toate frumoase. Regizorul ajungea la un loc şi zicea: "Ah, uite aicea vreau să filmez". "Păi", îi zic, "Lasă, nu filma aici! Te duc într-un loc şi mai frumos". "Nu, dar, ăsta deja este atât de frumos, cum este şi mai frumos?", "Da, sunt locuri mai frumoase".

Chu Qunli: Grupul de filmare a fost la mama dvs. acasă?

Wehua: Nu, mama mea a fost foarte nerăbdătoare şi a venit la mine la filmare. Fiind ocupaţi cu filmările din Braşov, eu nu aveam cum să ajung acasă. Atunci mama a venit la mine şi a stat cu mine o perioadă, la filmare.

Chu Qunli: S-a bucurat?

Weihua: S-a bucurat foarte tare. Iar mama s-a simţit foarte bine şi când a fost în China, în compania prietenilor mei din China. Ca şi românii, chinezii au un foarte mare respect pentru mame. Indiferent dacă este mama lor sau mama prietenilor, prietenii mei chinezi îşi consideră cum ar fi mama lor. Mama îmi spune: "Uite ce se întâmplă mereu şi ce se întâmplă la televizor şi uită-te presa", îmi spune, "Uită-te ce se publică la radio şi ziar! Să ai grijă". Zic: "Nu-ţi face probleme că nu se întâmplă nimic. Aşa cum am eu cu prietenii mei din China şi cu cei din publicaţii. Ăsta e genul meu, să mă pun bine cu toată lumea, să fiu bine cu toată lumea, să nu fac lucruri rele şi urâte şi atuncea lumea n-are ce să scrie despre mine, numai bine". Am liniştit-o pe mama.

- În afară de filmul „Qiuyu", Weihua a mai jucat roluri principale în filmul „Dr. Jacob Rosenfeld" şi în alte filme chinezeşti.

- Stând atâţia ani în China şi fiind departe de cei dragi de acasă, ce-l ajută să învingă singurătatea şi dificultăţile?

- Weihua o să ne răspundă imediat.

Chu Qunli: Staţi de mult timp la Beijing, există momente în care vă simţiţi rău şi doriţi să abandonaţi toate lucrurile de aici?

Weihua: Este o întrebare foarte, foarte bună. M-am gândit. Am fost între România şi China de multe ori. Pun întrebarea în România sau în China, de multe ori. Dar mi-am dat seama că, la un moment dat, au trecut atâţia ani. Când ajung în România, nu mai pot fără prietenii mei din China. Când ajung în China o perioadă, mi-e dor de prietenii din România. Eu mi-am dat seama că acuma sunt la mijloc mereu şi n-am altceva de făcut decât să mă duc şi în România şi să mă reîntorc în China şi să-mi aduc prietenii români în China şi să vedem atunci, până la urmă, ce o să facem şi cum o să facem să fim împreună. Nu ştiu.

Chu Qunli: Dar pe o altă parte. Acesta înseamnă că aţi obţinut succese atât în China, cât şi în România. După câte ştim noi, aţi donat bani pentru copii care s-au îmbolnăvit de SIDA.

Weihua: Am mai donat nişte bani, dar nu cred că este foarte important sau că sunt foarte mulţi că pot să spun o sumă. (Traducerea în română a vorbelor lui Weihua: Cred că trebuie să fac aşa. Nu am donat mulţi bani. Cred că pentru fiecare artist, cântăreţ sau persoană în general, indiferent ce ocupaţie are, dacă poate face ceva pentru aceşti copii aflaţi în dificultate, de exemplu, să donează o sută, două sute, o mie de yuani, o să se simte el foarte liniştit.) Dacă există evenimente de caritate în care nu suntem plătiţi, doar putem să ajutăm copii. Vreau să ajut copii şi bătrâni.

Chu Qunli: Credeţi că în aceşti peste zece ani aţi reuşit să vă împliniţi visul în China?

Weihua: Visul meu în China nu pot să spun că într-adevăr s-a îndeplinit sau nu s-a îndeplinit. Eu sunt foarte optimist. Eu cred că pentru mine, cel mai important este ca visele prietenilor mei din China să se îndeplinească. De ce? Pentru că dacă visele lor se îndeplinesc şi ajung undeva sus şi sunt mari, sigur că ei mă vor trage după ei şi atunci visul meu este îndeplinit şi va fi îndeplinit şi mai mult. Va fi ca un pom de iarnă, imens, şi mă vor duce până acolo sus, ca un glob strălucitor. Mă vor face prietenii mei din China, pentru că aşa trebuie să te gândeşti, aşa trebuie să-ţi doreşti, ca prietenii tăi să aibă visele împlinite, şi atunci tu eşti un om împlinit. Popoarele chinez şi român întoteauna au fost şi vor fi împreună. Mi-aş dori ca relaţiile dintre România şi China să se încălzească din ce în ce mai tare, sunt calde. Mi-aş dori ca aceste relaţii să devină calde, calde şi mai fierbinţi şi mai bine.

Dragi prieteni, am difuzat ultima parte a interviului acordat de Weihua. Dacă sunteţi interesaţi de poveştile mai multor prieteni români aflaţi în China, vă invităm să accesaţi site-ul de limba română al RCI şi să deschideţi rubrica intitulată "Poveşti cu români în China", unde veţi găsi şase filmuleţe realizate de redacţia română a RCI şi prezentări audio despre opt prieteni români. Cele şase filmuleţe au fost difuzate, în noiembrie, decembrie şi ianuarie, la TVR Internaţional şi la B1TV.

[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China