În acest capitol, Laozi a expus proprietăţile, stările şi denumirile Dao-ului.

Un tot unitar, origine a Cerului şi pământului, născut înaintea Cerului şi pământului, silenţios şi nemărginit, independent şi în continuă mişcare, acest lucru capătă de-a sila numele de Dao. Dao-ul nu are margini, este prezent peste tot şi supranumit „cel Mare". „Cel Mare" se mişcă fără încetare, „se scurge", „se întinde spre depărtări albastre şi se întoarce" la izvor. Dao-ul aflat în veşnică mişcare s-a născut luând natura drept exemplu.

Merită de o atenţie deosebită faptul că Laozi a pus omul în pararel cu Dao-ul, cu Cerul şi cu pământul fără însă a menţiona zeul, ceea ce reprezintă o negare a misticismului şi o afirmare a umanismuui, o manifestare de afirmare şi preţuire a demnităţii personalităţii.

有物混成， Un lucru din haos a apărut,

先天地生。 Înaintea cerului şi pământului s-a născut.

寂兮寥兮， Silenţios şi nemăsurat,

独立不改， Independent şi neschimbat,

周行而不殆， Se mişcă jur împrejur necontenit,

可以为天地母。 Mamă a cerului şi pământului poate fi socotit.

吾不知其名， Nu ştiu al său nume,

字之曰道， Îi zic Dao ca supranume.

强为之名曰大。 Îl numesc în silă cel Mare.

大曰逝， Cel Mare se scurge fără-ncetare,

逝曰远， Se-ntinde spre depărtări albastre,

远曰反。 Se-ntoarce lucind vederii noastre.

故道大， De aceea Dao-ul este mare,

天大，地大， Ceru-i mare şi pământu-i mare.

人亦大。 Şi omu-i mare.

域中有四大， Sunt patru lucruri mari în universul fără de hotare,

而人居其一焉。 Între ele omul are o aşezare.

人法地， Drept exemplu omul ia pământul,

地法天， Pământul ia cerul,

天法道， Cerul ia Dao-ul

道法自然。 Dao-ul ia naturalul.

Traducere: Xu Wende