În acest capitol, Laozi a expus raportul dintre Dao şi virtute. Dao-ul este metafizic, fără margini, fără chip şi formă. De aceea, Dao-ul pare vag şi nedefinit, pare a fi şi a nu fi. Dar Dao-ul nu este incognoscibil. Virtutea constituie o reflectare a sa în viaţa socială. De aceea, Dao-ul are şi chip şi substanţă, şi spirit şi credinţă. Virtutea se schimbă o dată cu Dao-ul. Aşadar înfăţişarea marii virtuţi dă Dao-ului ascultare. Dao-ul există pe vecie şi constituie originea şi consecinţa tuturor lucrurilor.

孔德之容， A marii virtuţi înfăţişare

惟道是从。 Numai la Dao dă ascultare.

道之为物， Dao-ul un lucru de ar fi,

惟恍惟惚。 Pare a fi şi a nu fi.

惚兮恍兮， Extaziat şi nedefinit,

其中有象。 Are un chip desluşit.

恍兮惚兮， Nedefinit şi extaziat,

其中有物。 Întruchipează un lucru dat.

窈兮冥兮， Depărtat şi întunecat,

其中有精。 Spiritul în el e aşezat.

其精甚真， Spiritu-i e tare adevărat.

其中有信。 Căci poate fi verificat.

自今及古， Din vechime şi până acum,

其名不去， Numele-i nu se duce nicicum,

以阅众甫。 Pot fi scrutate ale tuturor lucrurilor izvoare.

吾何以知众甫之状哉？Cum să cunosc a tuturor lucrurilor iniţială stare?

以此。 Prin Dao-ul cel mare.

Traducere: Xu Wende