Spunem mereu că bătrâneţea începe de la picioare. De fapt, în unele cazuri de scădere şi slăbire a forţei musculare a picioarelor la vârstnici este vorba despre sarcopenie. În prezent, numărul vârstnicilor în multe țări este foarte mare. Pe de altă parte, cercetările despre populația în vârstă sunt încă în faza incipentă. Înainte de anul 1989, nu se ştia faptul că o serie de fenomene precum pierderea degenerativă a muşchilor scheletici, mersul încet, puterea slăbită, căderi frecvente, pierderea de kilograme odată cu înaintarea în vârstă sunt legate de sindromul de reducere a forţei musculare, cunoscut în domeniul medical sub numele de sarcopenie.

De ce mulți sportivi în alergare pe distanță scurtă se pensionează după vârsta de 30 de ani? Puterea muşchilor scheletici la nivelul picioarelor începe să scadă după 25 de ani. Mușchii omului sunt de trei tipuri: mușchii cardiaci, musculatura netedă și mușchii scheletici care reprezintă 30-40% din greutatea corporală. Inima este alcătuită complet din mușchii cardiaci, o bună parte a viscerelor, din mușchii netezi ai celor patru membre, din mușchi scheletici.

Corpul uman are peste 600 de mușchi scheletici care se concentrează în principal la nivelul coapselor. Fiecare mușchi scheletic are propriile vase sangvine, nervi, vase limfatice, şi poate fi considerat un organ independent. Ca atare, la nivelul coapselor se găsesc peste o jumătate din nervi, o jumătate din vasele sangvine ale corpului și circulă o jumătate din cantitatea de sânge. Majoritatea mișcărilor și a consumului de energie sunt făcute de picioare. Dacă mușchii coapselor sunt plini și transmisia sistemului nervos este liberă, inima va fi puternică. Mușchii scheletici sunt considerați „a doua inimă".

Mușchii scheletici se pierd degenerativ, se destind și puterea acestora slăbește odată cu vârsta. După 80 de ani, mușchii scheletici rămân la jumătatea celor din tinerețe. Prima fază a sarcopeniei apare, de obicei, după 65 de ani, ce are ca simptome deplasarea mai dificilă și picioarele înțepenite.

În a doua fază, vârstnicii merg pe jos mai încet, picioarele le sunt slabe și au senzația de oboseală. Corpul lor devine mai subțire, ori mușchii se destind. Pericolul căderii creşte. Aceasta este etapa tipică a sarcopeniei care se înregistrează de obicei după 80 de ani.

În a treia fază, vârstnicii nu pot merge pe jos. Ei trebuie sprijiniţi de brațe de cineva când merg pe jos şi sunt obligați să stea în pat în majoritatea timpului.

Înainte de anul 1989, simptomele menționate au fost diagnosticate ca insuficiență cardiacă și pulmonară și alte boli sau fenomenele naturale ale îmbătrânirii. Sarcopenia a fost confirmată pentru prima dată cu 20 de ani în urmă. Apoi au început pregătirile profesionale privind această boală în sistemul medical și multe concepte despre sănătate s-au schimbat.

În primul rând, conceptul că „Îmbătrânirea omului începe de la picioare" nu este exactă. Îmbătrânirea se înregistrează simultan la mușchii cardiaci, musculatura netedă și mușchii scheletici. Concomitent cu diminuarea puterii mușchilor scheletici, degenerează și cea a mușchilor netezi ai viscerelor.

În al doilea rând, nici conceptul că „Slăbirea corpului la vârstnici nu poate fi răscumpărată nici cu o grămadă de bani" nu este exactă. Unul dintre simptomele sarcopeniei este subţierea corpului. Pierderea musculară duce la slăbire. Funcțiile musculare au fost afectate, calitatea fizică a slăbit. Acești vârstnici sunt vulnerabili la boli și le este teamă de frig. Procentul între diabetici de a fi afectaţi de sarcopenie este mare deoarece slăbesc foarte mult.

În al treilea rând, nu este bine ca vârstnicii să mănânce prea puțină carne. Sursa nutrițiilor pentru mușchi este proteina. Alimentația vegetariană, cu nivelul de proteine, colesterol și ulei scăzut va duce la agravarea sarcopeniei și la osteoporoză. Persoanele de peste 70 de ani trebuie să consume mai multe gălbenușuri de ou, viscere, carne grasă, produse lactate și alte alimente bogate în proteine.

În al patrulea rând, mulți vârstnici au senzația de slăbiciune și oboseală. Le este lene să se miște sau să vorbească. O posibilă cauză este prezența sarcopeniei.

Nu în ultimul rând, sarcopenia explică şi cauzele căderii frecvente la vârstnici. După ce mușchii coapselor se pierd la un anumit nivel, e ușor ca oamenii să cadă, ducând la fractura osului iliac.

Pentru tratarea sarcopeniei, medicii occidentali recomandă pacienților să facă mai multe mișcare, să consume mai multă carne. Medicii tradiționali chinezi consideră că sarcopenia este cauzată de insuficiența viscerelor. De aceea, este bine să ne tonificăm simultan principalele organe ale corpului, energia și sângele, ca să îmbunătățim situația sarcopeniei.