„100 de pași făcuți după masă te ajută să ajungi la 99 de ani", spune o zicală chinezească. Plimbarea de după masă este considerată o metodă bună pentru menținerea sănătății. Ştiți însă că plimbarea după masă v-ar putea afecta sănătatea dacă nu o faceți în mod corect?

O plimbare după masă este potrivită persoanelor care fac rar mișcare, în special celor care lucrează stând pe scaun o lungă durată și persoanelor grase sau cu probleme ale acidului gastric. Dacă aceste persoane fac o plimbare de 20 de minute după masă, aceasta le este favorabilă sănătății. Plimbarea trebuie făcută la 20-30 minute după masă, nu imediat.

Recomandarea privind evitarea plimbării după masă este justificată. Stomacul este plin imediat după masă. În acest moment, trebuie asigurată alimentarea suficientă cu sânge a stomacului pentru digerarea preliminară. Dacă vă odihniți puțin după masă, sistemul gastro-intestinal va fi alimentat cu mai mult sânge

Rezultatele cercetărilor unor fiziologii cerebrale arată că unele persoane spun că sunt sătule când stomacul este plin, iar nutrienții încă nu sunt absorbiți, însă organismul se află tot în starea de „foame". În timpul unei mesei de numai zece minute și ceva, alimentele consumate nu au timp să fie digerate și absorbite. Dacă mergeți imediat după masă la plimbare, o parte din sânge se va concentra pe sistemul cinetic, fapt care va duce la încetinirea secreției sucului digestiv și ar putea provoca dispepsia funcțională.

Potrivit experților, câteva tipuri de persoane trebuie să evite plimbarea după masă.

Mișcările cu intensitate mare făcute imediat după masă ar putea determina angina pectorală sau chiar atacul de cord. Ca atare, persoanele cu boli coronariene și angină pectorală este bine să facă plimbarea la o oră după masă, 30 de minute o dată, și să evite mersul alert.

Bolnavii de hipertensiune arterială, arterioscleroză cerebrală și diabet este mai bine să se plimbe după 10-30 minute de odihnă. Plimbarea imediat după masă ar putea provoca hipotensiunea arterială, amețeală, oboseală sau chiar comă. Când se plimbă, este recomandat ca pacienții cu hipertensiune arterială să-și păstreze spatele drept pentru a evita producerea presiunii asupra pieptului și afectarea funcțiilor cardiace. De asemenea, este indicat ca partea din faţă a tălpii să atingă prima pământul, altfel, creierul se află în vibrații continue și s-ar putea declanșa amețeala instantanee.

Pentru pacienții cu gastrită cronică activă și ulcer peptic, o plimbare făcută imediat după masă va stimula mișcările peristaltice ale stomacului și intestinelor. Alimentele mâncate stimulează stomacul și nu favorizează refacerea mucoasei gastrice.

Pacienții cu anemie și hipotensiune arterială pot face dimineața plimbarea. După masă, o mare cantitate de sânge este alimentată în stomac, în acest moment plimbarea ar putea duce la alimentarea insuficientă cu sânge a creierului, amețeală sau chiar comă.

Cum se face o plimbare în mod corect?

În primul rând trebuie să evitați să faceți plimbarea imediat după masă. Puteți să vă plimbați după ce aţi adunat masa, aţi spălat vasele sau după o odihnă de peste zece minute, pentru ca digerarea să nu fie afectată.

În al doilea rând, este mai bine să nu faceți plimbarea cu două ore înainte de somn. Între orele 19.00 și 21.00 seara este timpul potrivit pentru plimbare. După acest interval, concentrația oxigenului va scădea, iar mai devreme este multă lume pe străzi și aerul nu este optim.

Fundația Americană a Somnului arată că temperatura corpului crește în timpul plimbării, iar creierul primește semnalul de scădere a temperaturii corpului. Scăderea temperaturii corpului duce la relaxarea omului și stimulează somnul. Dacă vă plimbați prea târziu, nu este timp suficient pentru scăderea temperaturii corpului și somnul va fi afectat.

Dacă bate vântul, este bine să vă plimbați contra acestuia și să vă întoarceți odată cu vântul, pentru a evita să vă răciţi din cauza transpirației.

Dacă este o pantă pe traseul plimbării, este bine să urcați mai întâi panta, ținând capul sus și pieptul înainte, mişcări benefice exercitării taliei și genunchilor și să coborâți panta la întoarcere, lucru favorabil relaxării corpului.

Rezultatele unor cercetări arată că mișcarea brațelor în timpul plimbării favorizează circulația sangvină și întărirea puterii inimii, fapt care constituie și un motiv al longevității multor dirijori de orchestră. Mai ales că mișcarea ritmică a brațelor în momentul plimbării este benefică reînsănătoșirii pacienților cu boli ale sistemului respirator.

Dragi prieteni, sper ca aceste sugestii să vă facă plimbarea de după masă cât mai plăcută şi benefică şi să vă ajute să ajungeți la 99 de ani!

Această ediție a rubricii "Știință, învățământ, sănătate" se încheie aici. Realizatoarea și prezentatoarea, Yang Ying, vă mulțumește pentru atenție și vă dorește multă sănătate! La revedere!