Bun găsit, stimați ascultători, la o nouă ediție a rubricii Știință, învățământ și sănătate la RCI. La microfon, Li Xin. Dragii mei prieteni, în data de 7 aprilie a fost Ziua Mondială a Sănătății. Depresia este tema principală a evenimentului din acest an. Prof. dr. Zhu Zhuohong de la Institutul de Psihologie de pe lângă Academia Chineză de Științe a declarat, cu acest prilej, că stresul este o cauză importantă care duce la depresie. De aceea, trebuie să învăţăm să facem față stresului, pentru a preveni depresia.

Stresul creează probleme sănătății. Sursele de stres sunt diferite, inclusiv stresul exercitat de viață sau de muncă, stresul produs de problemele psihologice, sau chiar stresul exercitat atât de mediul exterior, cât și de problemele psihologice. Din punctul de vedere al specialistului Zhu, când stresul ajunge la un grad ridicat, corpul omenesc va avea unele reacții, uneori, vom avea simptome cum ar fi ulcer oral, dureri de cap, dureri de ceafă sau dureri la șale. Pe lângă acestea, vom avea şi reacții psihologice, manifestate mai mult prin modificarea dispoziției, de exemplu, depresie, oftat sau deprimare. În cazul în care aceste reacții durează timp îndelungat, vor intra în depresie, care va duce la tulburări mintale sau la alte boli cronice.

Partea principală a corpului omenesc pe care trebuie să o ferim de stres este creierul. Cortexul cerebral are funcțiile de gândire, analiză logică și rațională, precum și multe alte activități raționale. Când simţim stresul, trebuie să ne gândim mai întâi, să judecăm şi, după aceea, să reacționăm. De obicei, față de stres, organismul are o serie de reacții corporale, de dispoziție, ale abilității cognitive, sau chiar în relațiile sociale. „În condițiile în care este soluționat bine stresul, acest fapt ar putea deveni o forţă motrice și să contribuie la dezvoltarea omului. În sens contrar, dacă nu este gestionat bine și stresul depășeşte limita pe care o poate suporta organismul, vom fi afectaţi de probleme", a spus prof. Zhu. Din punctul lui de vedere, un simptom tipic al depresiei este gândirea neîntreruptă, adică gândul neîncetat la lucrurile rele, care ne frământă, ducând la insomnie. Când ne trezim, simţim că a trecut o zi ca și cum ar fi fost un an. În cazul în care persoanele sunt afectate de depresie, acestea vor fi chinuite de insomnie, de lipsa poftei de mâncare și se vor simţi viața ca pe o durere. Apoi, acestea ar putea avea tentative de sinucidere.

De fapt, stresul are legătură nu numai cu depresia, ci şi cu alte boli cronice, cum ar fi boli ale inimii sau tumori. Sub stres, sângele se va răspândi în cele patru membre și la creier, pentru ca membrele să fie mai puternice și creierul mai lucid. Dar și inima are nevoie de alimentare cu sânge. Când inima lucrează fără sânge suficient, timp îndelungat, putem fi afectaţi de infarct miocardic. Tocmai din această cauză, când ne confruntăm cu un stres continuu, riscăm să murim subit. Pe lângă aceasta, stresul va duce la dezechilibrul sistemului nervos vegetativ care va secreta unii hormoni. Acești hormoni vor reduce imunitatea, care va contribui la debutul sau răspândirea tumorilor.

În fața stresului mare și a tulburărilor de dispoziție, prof.doc Zhu ne propune, în primul rând, să fim „prietenoși" cu acestea. Apoi, să încercăm să ne sugestionăm psihologic. Adică, atunci când ne aflăm într-o dispoziție neplăcută, să ne imaginăm că totul va fi bine în viitor, iar atunci când ajungem în vârful piramidei, să nu uităm de unde am plecat. Mai precis, nici tristeţe prea mare, nici bucurie prea mare, toate cu măsură, echilibrat şi acest mod de a gândi va contribui la restabilirea dispoziției.

Când suntem chinuiți de stres, să încercăm să dialogăm cu noi înşine, să facem o dezbatere cu sinele nostru. Să ne întrebăm pe noi înşine dacă putem soluționa problema şi în ce mod, să o privim cu viziune, ca să ne ajute să scăpăm de stres.

Şi dacă nu putem scăpa de stres, cum îl controlăm și cum ajustăm dispoziția? Prof. dr. Zhu Zhuohong ne face următoarele sugestii: 1. Tehnica „Stop". Când ajungem la pragul ultim de supărare, să spunem „Stop", apoi să respirăm adânc de trei ori, fapt ce va contribui la scăderea rapidă a tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a excitabilității nervului simpatic. Apoi, o să fim calmi și furia va dispărea. După aceea, puteţi arunca o privire înapoi şi să căutaţi motivul furiei. 2. Ajustarea dispoziției prin respirație abdominală, stând într-o poziție mai relaxată și dreaptă. Apoi, ajustaţi respirația, făcând următoarele gesturi: Mai întâi, umflăm abdomenul încetul cu încetul, până când nu se mai poate. Apoi, respirăm tot încetul cu încetul şi încercăm să simțim suișul și coborâșul abdomenului. În al treilea rând, să ne concentrăm atenția pe respirație, să simțim aerul răcoros respirat și cel expirat cu temperatura corpului. „Când te simți obosit, încearcă exerciții cu respirație abdominală care te vor ajuta repede să te recuperezi", spune specialistul.

Stimați ascultători, ați ascultat Știință, învățământ și sănătate la RCI. Astăzi am vorbit despre legătura stresului cu depresia. Sperăm ca propunerile specialistului să ne ajute să scăpăm de stres, pentru ca buna dispoziție să ne însoțească permanent. Cu aceste precizări, realizatoarea și prezentatoarea Li Xin vă mulțumește pentru atenție. La revedere!