În data de 11 decembrie se vor împlini 15 ani de când R. P. Chineză a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Articolul 15 din Protocolul privind aderarea Chinei la OMC prevede că statele membre vor trebui să renunţe, în data de 11 decembrie 2016, la metodologia de „ţara analoagă" în investigaţiile anti-dumping legate de China. Este de văzut dacă Uniunea Europeană îşi va onora angajamentul. Comisia Europeană a prezentat, recent, proiectul de lege care propune înlocuirea standardului în privinţa economiei de piaţă cu principiile de „market distortion", care de fapt, va prelungi metodologia de ţară analoagă. Specialiştii în domeniu au arătat, în cadrul seminarului organizat în 29 noiembrie, că îndeplinirea angajamentului de către UE va promova dezvoltarea comercială Chino – Europeană. În următoarele minute, vă invit să ascultaţi un reportaj detaliat pe această temă.

Despre valoarea comerţului între China şi Europa, secretarul general al Institutului European pentru Comerţ Extern, Christian Ewert, spune:

„Dacă interzicem importurile din China, Europa nu va putea folosi produsele chinezeşti de decoraţii pentru a celebra Crăciunul. Brazii de Crăciun vor fi goli şi copiii nu vor fi bucuroşi."

Comerţul între China şi Europa devine tot mai esenţial, cum a arătat Christian Ewert. Uniunea Europeană este, în momentul de faţă, cel mai mare partener comercial al Chinei, China fiind al doilea partener şi prima ţară de origine a produselor importate de Uniune. Volumul comerţului bilateral chino–european a ajuns, în 2016, la aproape trei mii miliarde de yuani, în creştere cu 2,3% comparativ cu anul anterior, faţă de o rată a creşterii de 1,7% la nivel mondial. Acest rezultat este mai bun decât performanţa generală a Chinei din aceeaşi perioadă. În ce priveşte investiţiile, cele 28 de ţări UE au investit cu 41,5% mai mult în China comparativ cu 2015.

Metodologia de „ţară analoagă" înseamnă că statele membre OMC pot să calculeze amplitudinea dumping a unui exportator pe baza preţurilor ori a costurilor din a treia ţară (care este „ţara analoagă"), în nişte situaţii. Datele arată că în dosarele anti-dumping în care a fost adoptată această metodologie, rata impozitului mediu anti-dumping percepută companiilor chineze este cu peste 20% mai mare decât nivelul general. Comisia Europeană a propus, recent, în proiectul de lege, să înlocuiască metodologia de „ţara analoagă" cu principiul „market distortion", intenţionând să prelungească practica, dar în altă formă. Vice–preşedintele Camerei de Promovare a Comerţului din China, Wang Jinzhen, a confirmat, în cadrul seminarului privind impulsionarea comerţului liber şi a relaţiilor economice chino-europene, că oamenii de afaceri regretă această propunere.

„Din acest an, Uniunea Europeană a lansat câteva investigaţii împotriva produselor chineze siderurgice şi chimice, adoptând măsuri de asistenţă comercială relativă, punând obstacole în exporturile companiilor chineze către Europa. În 9 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat în faţa Parlamentului European şi Consiliului European proiectul privind rectificarea legii anti-dumping, în care a propus înlocuirea conceptului „non-market economy" cu „market distortion", dar nu intenţionând să anuleze practica de „ţară analoagă". Oamenii de afaceri chinezi regretă acest lucru."

Christian Ewert a recunoscut, de asemenea, că ceea ce face Comisia Europeană va afecta datele, influenţând în mod negativ importatorii şi exportatorii din Europa. La rândul său, directorul adjunct al Institutului de cercetare privind Europa şi Eurasia din cadrul Ministerului Comerţului, Yao Ling, a arătat că Uniunea va trebui să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute în articolul 15 din Protocolul de Integrare a Chinei la OMC.

„Din 2001, când China a aderat la OMC, aceasta a devenit victima principală în mai multe dosare anti-dumping din cauza articolului 15. Odată cu apropierea zilei în care acesta nu mai este valid, ţările membre OMC trebuie să îşi onoreze angajamentul, încetând practica de ţară analoagă care a fost adoptată în ultimii 15 ani, dar nici nu trebuie să impună alte dispoziţii discriminatorii faţă de produsele chineze."

De menţionat este faptul că în calitate de măsură importantă în promovarea comerţului bilateral, acordul de comerţ liber chino-european este în proces de pregătire. Au fost purtate 12 runde de negocieri cu privire la această temă, ambele părţi concentrându-se pe discuţiile privind textele. Potrivit lui Yu Huabo, director din cadrul Camerei de Import şi Export Textil din China, stabilirea standardelor şi cooperarea în sectorul de servicii din interiorul comerţului de bunuri trebuie să constituie conţinutul important al negocierilor, în afară de recunoaşterea statutului Chinei de economie de piaţă.

„Cred că cea mai mare problemă în comerţul chino-european, în prezent, este aceea cu privire la standarde, care nu sunt unitare. Mai mult, companiile chineze nu cunosc bine standardele Europei, ceea ce ar provoca mai multe conflicte comerciale. În cadrul acordului de comerţ liber urmat să fie semnat, standardele trebuie să fie aspectul cel mai important. Cu privire la comerţul cu bunuri, spaţiul de extindere este limitat, iar ambele părţi vor trebui, în următoarea etapă, să amplifice cooperare în secţiunea de servicii cuprinsă în comerţul cu bunuri, cum ar fi proiectarea şi exploatarea comună, vânzarea şi explorarea pieţelor în comun etc., ceea ce va prelungi lanţul de cooperare între cele două părţi."

Potrivit unui raport de fezabilitate a acordului, volumul comerţului chino-european ar creşte, în 2030, de două ori pe baza rezultatului obţinut în 2011, de 567,2 miliarde de dolari americani, în cazul în care acordul ar fi semnat.