Odată cu înaintarea procesului de îmbătrânire şi cu dezvoltarea tehnico-ştiinţifică care ajută oamenii să lucreze oricând şi oriunde, persoanele cu un loc de muncă se confruntă cu un stres din ce în ce mai mare, exercitat atât de serviciu, cât de familie. Tocmai din acest motiv, persoanele ar fi uşor dominate de depresii. Incapacitatea de muncă, cauzată direct de depresie, a devenit o mare povară a societăţii. În cadrul Forumului Internaţional 2016 privind tulburările neuropsihiatrice, bolile Alzheimer şi depresie au fost în centrul atenţiei participanţilor, datorită faptului că aceste două boli constituie principala cauza a incapacităţii de muncă a persoanelor din China.

Potrivit datelor prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), depresia se găseşte pe locul cinci între cele zece boli mari de pe mapamond, fiind unul dintre principalii ucigaşi ai vieţii. Aproximativ 350 de milioane de persoane din lume sunt chinuite de depresie. Incidenţa anuală mondială a depresiei ajunge la 11%. În China, situaţia rămâne una puţin optimistă. Numărul persoanelor afectate de bolile psihiatrice din China a depăşit 100 de milioane. Incidenţa depresiei ajunge la 3-5%. Numărul bolnavilor de depresie este de aproximativ 40 de milioane, dar numai 10% dintre aceşia se prezintă la medic.

Odată cu dezvoltarea rapidă a economiei , patronii şi angajaţii caută rezultate şi o eficienţă mai mare. Concurenţa intensă la locul de muncă exercită presiuni uriaşe atât asupra angajaţilor, cât şi patronilor. Cercetările ştiinţifice din Australia arată că angajaţii se confruntă cu o presiune mare datorită fricii de şomaj. Atunci, posibilitatea apariţiei depresiei şi altor probleme de sănătate în rândul acestor persoane este de trei ori mai mare comparativ cu alte categorii de persoane. De asemenea, aceşti factori pot afecta armonia relaţiilor persoanelor cu cei din jur sau din familie.

În acelaşi timp, schimburile informatice diversificate au dus la utilizarea excesivă a telefonului mobil şi a calculatorului. Drept rezultat, persoanele cu un loc de muncă sunt lipsite de odihnă, se confruntă cu tulburări de somn şi cu eficienţă scăzută la muncă. În plus, stresul este prezent permanent, toate acestea putând conduce la depresie.

Povara generată de depresie, inclusiv pierderea productivităţii, eficienţa scăzută la muncă, diminuarea speranţei de viaţă, precum şi cheltuielile din domeniul medicinii, generează anual, în Asia, pierderi directe sau indirecte de peste 100 de miliarde USD. După cum estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, până în anul 2020, pagubele generate de depresie vor ajunge pe locul doi între toate bolile.

Conform psihopatologului chinez, Prof. Dr. Shi Shenxun, schimbările majore la muncă pot pricinui unele boli psihologice. Persoanele cu un loc de muncă afectat de depresie trebuie să consulte cât mai devreme un medic. 70-80% dintre pacienţi vor avea efecte semnificative după o intervenţie rezonabilă, dacă aplică activ cu tratamentul.

Odată cu accelerarea procesului de îmbătrânire, incidenţa bolilor Alzhimer creşte. Datele publicate de OMS arată că, în anul 2020, se va înregistra în medie un pacient cu Alzhimer la fiecare patru secunde.

Comparativ cu alte grupe de oameni, pacienţii cu Alzhimer au nevoie de mai multă îngrijire personală şi de mai mult timp pentru îngrijire. Toate acestea trebuie să fie consecutive şi fără întrerupere, pentru a satisface cerinţele pacienţilor care se schimbă încetul, cu încetul. Cerinţele fac parte şi din marile presiuni ale oamenilor la locul de muncă.

Alzheimer rămâne încă o problemă complicată la nivel mondial în domeniul medicinei. Odată ce apar simptomele, va fi greu de tratat această boală. Mai multe cercetări arată că hipertensiunea, obezitatea şi diabetul au legătură cu boala Alzhimer. Îmbunătăţirea modului de viaţă, reglementarea psihologică, a diebetului alimentar, precum şi a obiceiulor sportive ar putea ajuta în prevenirea şi tratarea acestei afecţiuni.

Pentru pacienţi cu Alzeimer, actualele medicamente ajută la restabilirea abilităţii cognitive. Intervenţia medicamentoasă cât mai devreme ajută la întârzierea debutului bolii. Astfel, creşte abilitatea cognitivă şi capacitatea de autoîngrijire, reducând povara de îngrijire.

Specialiştii din domeniu propun prezentarea la medic cât mai repede, după înregistrarea primelor simptome. Membrii familiei trebuie să-i ajute pe cei bolnavi să îşi îmbunătăţească obiceiul de viaţă. O dieta alimentară ştiinţifică, echilibrată nutriţional, ajută la prevenirea afecţiunilor. Exerciţiile sportive adecvate, cum ar fi exerciţiile de Taiji, vor contribui la funcţia mentală şi fizică. Pe lângă acestea, pasiunile, o dispoziţie optimistă şi deschisă vor determina o progresie lentă a bolii.

Stimaţi ascultători, aţi ascultat "Ştiinţă, învăţământ şi sănătate" la RCI. Astăzi, am vorbit despre cei doi factori importanţi care cauzează incapacitatea de muncă a persoanelor cu un loc de muncă din China, adică depresia şi povara familială - îngrijirea pacienţilor cu Alzheimer. Aceste două boli nervoase şi psihice au devenit din ce în ce mai mult o povară a societăţii de azi. Dorim să atragem atenţia tuturora asupra acestor boli pentru a trăi mai uşor şi mai frumos.