Autorităţile turistice din România au anunţat că vor reduce perioada de acordare a vizelor turistice pentru cetăţenii chinezi, de la două, la cel mult o săptămână, a transmis recent agenţia de presă Xinhua. În acest sens, va fi semnat un protocol între Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul de Externe şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România. Reducerea perioadei de acordare a vizei va fi aplicată numai turiştilor care călătoresc prin operatorii de turism, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea.

Bun găsit, stimaţi ascultători, la o nouă ediţie a rubricii Ştiinţă, învăţământ, sănătate la Radio China Internaţional. La microfon, Li Xin. Dragi prieteni, din cei aproximativ două milioane de turişti străini care vizitează România, anual, conform datelor oferite de unităţile de cazare, peste trei sferturi provin din Europa, în timp ce turiştii din Asia reprezintă aproximativ 12%. Datele arată că numărul turiştilor chinezi care ajung în România este unul redus. Operatorii locali de turism reclamă dificultăţile de obţinere a vizei, durata lungă pentru obţinerea acesteia fiind principalul obstacol care afectează creşterea rapidă a turiştilor din China. Agenţia chineză de presă mai scrie că România dispune de frumuseţi naturale desăvârşite, de un bogat patrimoniu cultural, areale montane pitoreşti şi zone rurale bine păstrate. În plus, România deţine 31 la sută din resursa de izvoare minerale din întreaga Europă, având tradiţie în medicina balneară şi o reţea variată de izvoare minerale indicate pentru diferite tratamente. De la Dr. Gabriela Dogaru, Medic Primar Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj – Napoca, şef Lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj – Napoca şi Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Balneologie, invitata emisiunii noastre, o să aflaţi mai multe amănunte despre aceste resurse naturale şi cum pot fi ele exploatate turistic.

Doamna doctor Gabriela Dogaru vă mulţumim pentru că aţi acceptat acest dialog în cadrul emisiunii ştiinţă, învăţământ, şi sănătate. Universitatea de Medicină şi Farmacie" Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca a fost prezentă la cel de-al 7-lea Congres Internaţional de Medicină Fizică şi Recuperare Medicală, care a avut loc la Beijing, în iunie 2013. Care a fost scopul participării dvs. la acest important eveniment ştiinţific şi cum vedeţi acum această experienţă în China?

Sigur, participând la acest Congres Internaţional de Medicină Fizică şi Recuperare Medicală, alături de alţi colegi din România, dar şi de medici din toată lumea, scopul a fost acela de a încerca să vedem ce fac şi alţii, ce este nou în domeniul recuperării medicale, să învăţăm din experienţa fiecăruia şi, de ce nu, să stabilim relaţii de colaborare în viitor. Pentru mine a fost o experienţă foarte constructivă. Pe parcursul congresului au fost prezentate foarte multe lucrări ştiinţifice interesante, care cu siguranţă ne pot ajuta în activitatea noastră medicală. Şi noi am participat cu lucrări ştiinţifice prezentate fie sub formă de postere, fie oral.

Am înţeles că şi în România, anul acesta, în luna mai, Asociaţia Română de Balneologie, unde deţineţi funcţia de vicepreşedinte, a fost învestită să organizeze cel de-al 41-lea Congres Mondial de Balneologie.

Aşa este, această invitaţie, învestitură de către conducerea Societăţii Internaţionale de Hidrologie Medicală şi Climatologie, de a organiza Congresul Internaţional de Balneologie în România, este una foarte onorantă pentru noi. Vor fi prezenţi colegi din toată lumea, inclusiv din China au răspuns invitaţiei noastre. În luna mai 2015, am organizat Conferinţa Asociaţiei Române de Balneologie, cu participare internaţională, care a avut loc în staţiunea balneară Băile Tuşnad. Evenimentul a reprezentat o ocazie specială pentru a dezbate problemele de interes în balneologie, recuperare medicală, turism balnear şi cercetare ştiinţifică, fiind subliniate perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. Viziunea agreată în urma lucrărilor conferinţei de către toţi participanţii este cea a colaborării între actorii de la nivel naţional şi internaţional pentru o mai bună valorificare a factorilor naturali terapeutici prin turismul de sănătate şi turismul balnear.

România are o lungă tradiţie în medicina balneară şi un potenţial extraordinar. Cum vedeţi dezvoltarea balneologiei în România comparativ cu alte ţări europene şi asiatice?

Balneologia are o lungă tradiţie europeană, cât şi asiatică. România poate reprezenta o punte de legătură internaţională în acest domeniu, datorită poziţiei sale geografice, pregătirii calificate a personalului medical, resurselor naturale terapeutice extraordinare, care pot fi folosite în foarte multe afecţiuni. Avem ape minerale, ape termale, mofete, saline, care pot fi indicate atat în scop profilactic, dar şi în scop terapeutic şi de recuperare medicală. România deţine o treime din izvoarele termale şi minerale ale Europei. Asociaţia Română de Balneologie are ca şi obiectiv promovarea şi dezvoltarea balneologiei prin cercetarea acestor factori naturali terapeutici, prin fundamentarea ştiinţifică a acestor tratamente balneare. Ne dorim ca dezvoltarea medicinii balneare, să devină un domeniu de excelenţă în medicină. Utilizarea izvoarelor termale şi minerale pe teritoriul ţării în scopuri de sănătate şi tratament este o tradiţie cu o istorie de peste 2000 de ani. Această tradiţie există în aproape toate civilizaţiile. Astăzi este răspânditã pe toate continentele - Europa de Sud şi Est, Asia (Japonia, China, Turcia), America de Sud (Argentina, Mexic, Columbia) şi Africa de Nord (Maroc, Tunisia). Chiar Napoleon Bonaparte a cerut să i se aducă ape minerale din staţiunea balneară Căciulata pentru afecţiunile gastrice de care suferea. Bazele staţiunii Băile Herculane au fost puse în anul 102 după Hristos de Împăratul Traian, romanii introducând cultul balnear preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele staţiunii vine de la zeul Hercules, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale.

Daţi-ne câteva exemple de afecţiuni unde sunt indicate aceste tratamente balneare?

Utilizarea factorilor naturali terapeutici, cu calităţi curative şi recunoscute, se poate face atât în scop profilactic, cât şi în scop terapeutic. Balneoterapia, adică tratamentul cu factori naturali terapeutici, se face în staţiunile balneoclimaterice, în absenţa factorilor poluanţi. În afecţiuni cardiovasculare, de exemplu, se indică apele minerale carbogazoase şi mofetele, cu efecte vasodilatatoare, în afecţiuni reumatismale se pot indica apele minerale termale, sulfuroase, sărate, în afecţiuni digestive ape minerale alcaline, sulfuroase. Se pot indica tratamente balneare şi în afecţiuni renale, dermatologice, ginecologice, respiratorii, endocrinologice, neurologice, metabolice, dar şi în profilaxia bolilor, pentru reducerea stresului, pentru reconfortare. Fiecare indicaţie este în funcţie şi de profilul terapeutic al staţiunii balneare. Mofetele din România sunt aproape unice în lume şi sunt emanaţii naturale de bioxid de carbon. Indicaţia majoră a mofetelor o reprezintă profilaxia secundară şi recuperarea unor boli cardiovasculare. În România există mofete în staţiunile balneare: Covasna, Băile Tuşnad, Balvanyos, Harghita Băi, Buziaş,Vatra Dornei. Mofetele au reprezentat, dintotdeauna, şi o atracţie turistică.

Vorbeaţi mai devreme de promovarea balneologiei prin cercetare. Ce studii aţi finalizat în ultima perioadă?

Bineînţeles, aportul medicilor, alături de al cercetătorilor, biologilor în domeniul balnear este unul foarte important, de a pune în valoare aceste tratamente balneare cu factori naturali terapeutici.Timp de aproximativ doi ani am efectuat studii clinice în staţiunea balneoclimaterică Băile Tuşnad, împreună cu colectivul de acolo, în mai multe afecţiuni. O parte din rezultatele acestor cercetări au fost diseminate la conferinţe naţionale şi internaţionale, urmând a fi publicate în reviste de specialitate. Ne-am propus continuarea acestor cercetări şi extinderea lor.

Aceste studii şi diseminarea rezultatelor cercetărilor pot duce şi la dezvoltarea balneoturismului?

Cu siguranţă că da. Nu numai că avem o fundamentare ştiinţifică a acestor tratamente, contribuţia şi beneficiile lor pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii, dar reprezintă şi o informare a celor interesaţi şi o promovare a staţiunii pe plan intern şi extern. Ştiu că şi chinezii sunt foarte preocupaţi de sănătatea lor. Noi ne dorim ca şi România să ajungă printre destinaţiile preferate de călătorie ale acestora în staţiunile noastre balneare. Fiecare ţară, fiecare regiune se distinge prin anumite obiective turistice. În România, însă, avem posibilitatea de a caracteriza fiecare zonă prin factori naturali terapeutici specifici, de la apele minerale şi termale la mofete, saline, aerul ozonat, nămoluri, bioclimate, adevărate "medicamente" în inima naturii. Scopul acestor călătorii cu beneficii este sănătatea. Şi în tradiţia chineză, căutarea armoniei pune în relaţie elementele de bază ale naturii cu prezenţa umană. Aşa că îi invităm şi pe ascultătorii dumneavoastră din China să viziteze staţiunile noastre balneare!

Doamna doctor Gabriela Dogaru, ce impresii v-a lăsat China?

A fost o călătorie foarte frumoasă, chiar dacă foarte scurtă. Nu ai cum să nu fii impresionat de cultura şi istoria milenară a Chinei. Am văzut câteva locuri, la Beijing, încărcate de tradiţii şi mărturii ale unei civilizaţii profunde. Am întâlnit oameni calzi şi primitori. Mi-a plăcut modul lor de a privi viaţa. Chinezii îşi poartă cu mândrie trecutul, îşi trăiesc cu demnitate prezentul şi se gândesc cu multă responsabilitate la viitor, la viitorul copiilor lor. Aştept să mă reîntorc cu drag acolo!

Vă mulţumesc încă o dată pentru amabilitatea de a purta acest dialog şi vă mai aşteptăm în China.