Bun găsit, stimaţi ascultători, la o nouă ediţie a rubricii "Ştiinţă, învăţământ şi sănătate" la RCI. La microfon, Li Xin.

Dragi prieteni, potrivit calentarului ne apropiem de toamnă iar temperaturile vor fi schimbătoare. Modificările vremii şi schimbările climatice fac parte din factorii cei mai activi ai mediului natural. Încă din antichitate, oamenii erau conştienţi de relaţiile vremii, climei cu sănătate. De exemplu, în Tratatul de Medicină Internă al Împăratului Huangdi, scris între anii 475 - 221 î.e.n., au fost explimate idei privind întreţinerea sănătăţii prin conformarea la schimbările climatice şi vremii.

Recent, prietena redacţiei noastre, doctorul Liana Monica Deac din România, ne-a scris un articol pe această temă din care vom reda în cele ce urmează.

"Sunt milioane de oameni, în lumea întreagă, cărora oscilaţiile meteorologice le fac viaţa grea. În medicină, acest fenomen este cunoscut sub numele de meteorosensibilitate. În ultimii ani, cele patru anotimpuri cu care eram obişnuiţi în România s-au transformat în doar două, vară şi iarnă, şi astfel organismul uman e sensibil modificat. Dacă anotimpurile de tranzit aveau rolul de a ne obişnui cu extremele meteorologice, în lipsa tot mai evidentă a acestora, organismul este nevoit să se adapteze la schimbările adesea bruşte de temperatură, care, este dovedit, ne afectează medical. Ele ne pot da peste cap ritmul firesc, scăzând adesea chiar şi imunitatea. Copiii, bătrânii şi persoanele bolnave cronic sunt, prin urmare, cei mai expuşi consecinţelor slăbirii sistemului imunitar. O diferenţă de minimum 4 grade Celsius, într-un interval foarte scurt, afectează organismul care, în mod natural, are nevoie de 14 zile pentru a se adapta la schimbările de temperatură. Prin urmare, persoanele sensibile la variaţiile temperaturii se pot confrunta cu probleme precum: insomnia, afecţiuni respiratorii, reumatice, alergii, dar şi cu probleme cardiovasculare severe. În general, creşte frecvenţa pulsului, creşte numărul de respiraţii, apar probleme de somn şi de articulaţii, dar pot fi şi probleme de alimentaţie. Cei mai predispuşi la probleme de sănătate în astfel de perioade sunt cei care suferă de boli cronice cardiovasculare. Pot astfel să apară palpitaţii, tulburări de ritm cardiac, oscilaţii ale tensiunii arteriale, ştiut fiind faptul că în România sunt în jur de cinci milioane de persoane hipertensive.

Nu putem uita nici faptul că, dacă ne expunem brusc la frig, se produce o vasoconstricţie la nivelul circulaţiei periferice, care împiedică pierderea căldurii, provocând uneori dureri la nivelul mâinilor şi picioarelor. Dacă ne expunem însă dintr-o dată la căldură, se va produce în organism o vasodilataţie, valorile tensiunii arteriale începând să scadă, putând declanşa dureri anginoase şi stări de leşin. Vremea instabilă mai poate afecta şi echilibrul psihic al persoanelor meteorosensibile care, în încercarea de a face faţă noilor condiţii, se pot confrunta cu stări de indispoziţie sau chiar de depresie. Călugărul vienez Sebastian Kneipp a sistematizat, la începutul secolului al XIX-lea, mai multe grupaje metodologice de factori termici contrastanţi pentru călirea organismului. Astfel, în stările anxioase, depresive, cauzate de schimbările meteorologice, se poate încerca următoarea procedură: îţi introduci picioarele în apă rece până la genunchi, maximum două minute, apoi le scoţi din apă, pui ciorapi fără să te ştergi, şi te plimbi prin casă până când picioarele se încălzesc. Metoda e aplicabilă chiar zilnic. Dacă se preferă duşul cu apă rece, acesta se va alterna o dată la două zile şi e bine să se facă seara, dar durata să fie de maxim două minute. După ştergere, ne vom îmbrăca, înveli de îndată şi apoi ne băgăm în pat.

Dacă se cunosc anumite predispoziţii sau afecţiuni ale organismului, este esenţial ca acestea sa fie ţinute sub control de către cei meteorosensibili. În plus, este important ca fiecare să-şi cunoască starea reală de sănătate, pentru a putea preveni anumite probleme grave cauzate de variaţiile de temperatură. Dacă organismul este tânăr şi sănătos, atunci impactul schimbărilor meteorologice bruşte nu va fi foarte mare, iar resursele biologice de adaptare generală vor permite ca aceste fenomene să treacă neobservate. Dacă organismul are câteva tare biologice şi o vîrstă mai înaintată, soluţia o reprezintă anticipările meteorologice cât mai precis cunoscute, iar antrenarea organismului este un procedeu bun de adaptare, dar este un fenomen de lungă durată, care pe lângă adaptabilitate mai poate aduce şi alte beneficii, şi anume tratarea unor disfuncţii sau suferinţe preexistente organic".

Stimaţi ascultători, aţi ascultat rubrica "Ştiinţă, învăţământ şi sănătate" la RCI. Astăzi, am vorbit despre relaţiile schimbărilor climatice cu sănătatea. Factorii meteorologici au o influenţă mare asupra diferitelor afecţiuni. Vă propunem să acordaţi atenţie schimbărilor climatice, să luaţi medicamentele corespunzătoare şi să vă îmbrăcaţi potrivit. În acelaşi timp, trebuie să ştim că omenirea nu se poate proteja mai bine pe sine, decât protejând mediul înconjurător.

Cu acestea, realizatoarea şi prezentatoarea, Li Xin, vă mulţumeşte pentru atenţie. Mulţumim, cu acest prilej, doamnei Liana Monica Deac, pentru informaţiile transmise. La revedere!