Intrarea în China a unui cetăţean sud-coreean, în data de 26 mai 2015, a atras atenţia chinezilor la cuvântul „MERS", adică Sindromul Respirator al Orientului Mijlociu. Acesta a fost primul caz de MERS confirmat în China. Pacientul se află, în prezent, într-un spital din provincia Guangdong, în carantină şi pentru tratament.

Mulţi chinezi nu au uitat atacul prin surprindere al SARS de acum 12 ani. Agentul patogen al virusului MERS este ruda apropiată a virusului SARS. Este şi acesta un fel de coronavirus, fiind denumit mai demult şi „coronavirus de tip nou". În 2013, Organizaţia Mondială a Sănătăţii l-a denumit „Coronavirusul Sindromului Respirator al Orientului Mijlociu".

Deşi încă nu este clară sursa virusului şi modul de transmitere al acestuia, în prezent, experţii consideră că virusul se transmite la om direct sau indirect de la gazda animală. Actualele cercetări dovedesc că MERS este, cu mari posibilităţi, o zoonoză.

Agenţii patogeni care pot fi transmişi între om şi animale depăşesc 800 de variante. Procentul zoonozelor ocupă 75% din epidemiile noi descoperite în ultimii 30 de ani. Izbucnirea zoonozelor grave au adus adevărate catastrofe omenirii. Conform datelor istorice, au izbucnit de cinci ori epidemii grave care au provocat moartea a peste 10 milioane de persoane. Cu excepţia virusului variolei, turbării, brucelozei, schistosomiazei şi alte zoonoze se înregistrează încă pe mapamond. În acelaşi timp, gripa aviară cu patogeni ridicaţi, SARS, virusul H7N9, febra hemoragica Ebola, precum şi MERS, noile zoonoze au fost descoperite una după alta.

De obicei, virusul se ascunde în natură şi oamenii trăiesc în pace. În cazul în care virusul rămâne permanent în aceste gazde naturale, adică animale, şi oamenii nu intră în contact cu acesta, nu se vor înregistra cazuri de diferite boli provocate de viruşii respectivi. Nu putem ignora faptul că sfera omenirii se lărgeşte şi că unii oameni au intrat în contact cu animale sălbatice pe care le întâlneam rar în trecut. Apoi, viruşii purtaţi de aceste animale au şansa să infecteze oamenii.

După ce oamenii sunt infectaţi de viruşi, este greu ca specialiştii să găsească un tratament potrivit în scurt timp. În special, cercetarea şi fabricarea vaccinului are nevoie de timp.

De obicei, viruşii trăiesc armonios cu gazda. Dacă viruşii dăunează sănătăţii gazdei, nici ei nu au unde să se ascundă. Dar când viruşii se mută de la o gazdă la alta, o să fie cu siguranţă o luptă grea. Receptorul se va combina cu viruşii, va introduce viruşii în corp, apoi va promova infecţia virusului.

Receptorul virusului MERS este DPP4. Acest fel de proteină se răspândeşte în plămâni, ficat, rinichi şi în alte organe. De aceea, virusul MERS poate pricinui boli respiratorii, precum este şi insuficienţa renală.

Procesul de căutare a modului de tratare a bolilor afectate de MERS durează. Până în prezent, specialiştii oferă doar următoarele sugestii pentru prevenire: mare atenţie la igiena personală, evitarea de contacte cu persoanele infectate de viruşi, lipsa contactelor cu animale domestice, inclusiv cămile.

Invadarea arealului animalelor, deteriorarea diversităţii biologice, precum şi unele obiceiuri nepotrivite, toate acestea ar aduce omului boli cu viruşi proveniţi din natură.

Federaţia Internaţională pentru Animale Sălbatice a iniţiat, în anul 2004, ideea „One World One Health", arătând că sănătatea omului are o legătură strânsă cu sănătatea sistemului ecologic.

De asemenea, The New York Times a publicat un articol intitulat „Ecologia bolii", potrivit căruia dacă noi nu putem înţelege şi nici nu avem grijă de natură, sistemul ecologic s-ar putea prăbuşi. Şi noi vom fi afectaţi din neatenţie.

Creşterea numărului cazurilor de boli transmisibile de la animale la om este legată şi de globalizare. Tocmai din această cauză, inspecţia şi carantina sunt mai importante în ce priveşte blocarea transmisiei epidemiei între ţări.

Noi, oamenii, avem moduri simple de a preveni zoonoza de tip nou. De exemplu, încercăm să nu explorăm pădurea virgină sau cea aflată sub protecţie. Să nu intrăm în contact cu creaturi ciudate, nici să nu mâncăm animale sălbatice.

Pe lângă acestea, specialiştii trebuie să supravegheze activ agenţii patogeni pe care îi cunoaştem şi să observăm la timp tendinţa de schimbare a acestora. În ce priveşte agenţii patogeni de tip nou, este mai bine să-i descoperim înaninte de transmitere la om, consideră specialiştii.

Stimaţi prieteni, aţi ascultat Ştiinţă, învăţământ şi sănătate la RCI. Astăzi, am vorbit despre MERS, un nou tip de virus care ne afectează viaţa. Experţii ne sfătuiesc să nu ne temem de această epidemie, ci doar să acordăm atenţie căilor de transmitere ale viruşilor. Cu acestea, realizatoarea şi prezentatoarea Li Xin vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte sănătate! Noapte bună!