141225stiinta |
În China, peste 1,3 milioane de chinezi mor, anual, din cauza bolilor cauzate de fumat, depăşind numărul total al deceselor cauzate de Sida, tuberculoză şi malarie. Majoritatea bolilor cauzate de fumatul activ şi fumatul pasiv sunt cronice, ceea ce agravează povara sistemului medical şi afectează dezvoltarea durabilă a ţării.
Potrivit unui raport publicat, recent, de cercetători americani, fumatul pasiv este mai periculos decât credem. Riscul de îmbolnăvire de cancer pulmonar în rândul femeilor care trăiesc cu fumători este de 3,6 până la 6 ori mai mare decât riscul de îmbolnăvire în rândul oamenilor obişnuiţi.
Rezultatul unei anchete efectuate pe 1.000 de familii, a arătat că numărul copiilor sub 16 ani bolnavi de boli respiratorii este mai mare în familiile fumătorilor decât cel al copiilor din familiile nefumătorilor. În familiile nefumătorilor, 33,5% dintre copiii sub cinci ani au simptome respiratorii, iar procentul de copii din familiile fumătorilor este de 44,5%.
Cercetători britanici au descoperit că posibilitatea de apariţie a problemelor psihice în rândul copiilor care fumează pasiv este relativ mare. Cu toate acestea, nu este încă clar dacă fumatul pasiv produce direct influenţe negative asupra creierului copiilor sau joacă un rol prin alte căi.
Cercetătorii de la Universitatea California au aflat în urma unei anchete asupra unor adolescenţi cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani, că riscul de îmbolnăvire de ADHD, dificit de atenţie şi hiperactivitate la copiii care suferă timp îndelungat de fumat pasiv, este de peste două ori mai mare decât la alţi copii, iar riscul de bâlbâire apoape că se dublează şi posibilitatea apariţiei durerilor de cap creşte vizibil. Ei consideră că fumatul pasiv ar putea afecta abilităţile de cunoaştere şi cele sociale ale copiilor, fiind foarte nefavorabil sănătăţii lor psihice şi fizice.
În tutun există peste 40 de substanţe cancerigene, catalizatori cancerigeni şi alte substanţe toxice. Unele dintre acestea pot intra prin placentă în circulaţia sangvină a fetusului. Rezultatele multor cercetări au dovedit că fumatul în cazul părinţilor ar putea fi factorul cancerigen pentru fetus prin intermediul placentei. În plus, posibilitatea mamei fumătoare de a reproduce fetusul cu malformaţie congenitală este de 1-2 ori mai mare decât în rândul femeilor nefumătoare.
Substanţele cancerigene din tutun duc la creşterea semnificativă a bolilor sangvine. Riscul de leucemie al fumătorilor este de 7-8 ori mai mare decât cel al nefumătorilor. Potrivit unei anchete asupra unor copii bolnavi de leucemie, peste 60% dintre aceştia provin din familii unde se fumează. Acest fapt dovedeşte că fumatul este un important factor de provocare a leucemiei.
Când substanţele acide precum dioxidul de carbon din organismul fumătorilor se acumulează în cantitate mare, sângele devine mai vâscos. De asemenea, unele substanţe din tutun prejudiciază funcţiile vaselor sangvine. Cei doi factori determină creşterea riscului de formare a cheagurilor de sânge în corpul fumătorilor. Bolile cauzate de cheagurile de sânge afectează grav sănătatea fumătorilor.
Fumatul pasiv afectează nu numai ochii şi gâtul, dar şi auzul. Rezultatul cercetării arată că 14% dintre persoanele care au fumat frecvent activ şi pasiv suferă de pierderi ale auzului de frecvenţe joasă şi medie, peste 46% dintre aceştia se vor confrunta cu pierderea auzului de frecvenţă înaltă.
Nu în ultimul rând, cercetătorii au aflat, recent, că şi cancerul de col uterin are legătură cu fumatul pasiv. Excluzând alţi factori periculoşi, procentul femeilor cu cancer de col uterin de peste gradul mediu este de 3,5 ori mai mare decât procentul femeilor nefumătoare. Femeile care nu fumează pasiv timp îndelungat se confruntă cu un grad ridicat de riscuri de leziuni precanceroase cervicale.
Dragi prieteni, fumatul este foarte dăunător sănătăţii noastre. Dacă fumaţi, sperăm să renunţaţi la acest obicei, pentru a avea o sănătate mai bună!
][ 
