Imunitatea vizează mecanismul de apărare al corpului uman, fiind acea capacitate a organismului de a identifica, a elimina viruşii, bacteriile şi alte substanţe, precum şi de a trata celulele îmbătrânite, afectate, degenerate sau moarte, de a identifica şi trata celulele mutante şi cele contaminate de viruşi. Cum poate fi întărit sistemul imunitar? Alimentaţia ştiinţifică constituie o cale eficientă. Vă invit să vedem care sunt alimentele favorabile creşterii imunităţii.

Proteinele constituie principala componentă în construcţia şi refacerea celulelor şi ţesuturilor organismului uman. Funcţionarea sistemului imunitar are nevoie de proteine. Ca atare, trebuie să consumăm zilnic proteine de calitate. Proteinele animaliere de calitate se găsesc în carnea slabă, carnea de pui, fructele de mare, laptele cu un conţinut scăzut de grăsime şi în ouă. Proteinele vegetariene se obţin din boabe şi nuci.

Cerealele grosiere (alte cereale în afara orezului şi grâului) nu sunt finisate, ca atare sunt bogate în vitamina B şi în minerale. Vitamina B contribuie la metabolismul energiei organismului şi la reajustarea sistemului imunitar. De aceea, este bine să consumăm zilnic un castronaş de cereale grosiere.

În plus, cerealele grosiere au şi efecte cosmetice. Vitamina A din acestea contribuie la menţinerea sănătăţii pielii şi membranei. Vitamina B2 contribuie la prevenirea acneei. Vitamina E contribuie la amânarea îmbătrânirii şi uscarea pielii. Cerealele grosiere conţin şi unele elemente benefice hidratării pielii, reducerii nivelului coresterolului, la stimularea metabolismului, prevenirea căderii părului şi îmbunătăţirea calităţii părului.

Legumele şi fructele ar trebui să fie nelipsite în fiecare zi. Experţii sugerează să mâncăm zilnic legume şi fructe asortate, de diferite culori, pentru absorbirea multiplelor nutrienţi şi creşterea capacităţii antioxidante. Reţeta recomandată este o porţie de legume verzi asortată cu o porţie de legume sau fructe de culoare roşie, portocalie sau galbenă, deoarece legumele şi fructele cu aceste culori sunt bogate în caroten, putând fi transformate în organismul uman în vitamina A. Acest element contribuie la protejarea ochilor, mucoasei bucale, stomacului şi intestinelor, favorizând creşterea rezistenţei la bacterii şi viruşi.

Rezultatele cercetărilor arată că apa de la robinet, fiartă şi răcită, joacă un rol pozitiv în stimularea metabolismului. Este uşor ca apa să fie absorbită de organism, pătrunzând membrana celulară. Apa absorbită stimulează o enzimă din organism care poate creşte imunitatea. În plus, băutul de cât mai multă apă fiartă şi răcită este benefic hidratării mucoasei nazale şi bucale, oferind oamenilor energie. Consumul unui pahar cu apă fiartă şi răcită este foarte important, dimineaţa.

În afară de apă, este bine să bem cât mai mult ceai. Cercetătorii au descoperit că ceaiul conţine teanină. Această substanţă chimică poate mobiliza celulele imunitare să reziste bacteriilor şi viruşilor, crescând de peste cinci ori rezistenţa organismului la infecţii.

Ciupercile sunt bogate în polizaharide care pot stimula celulele imunitare, la creşterea imunoglobulinelor şi transformarea limfocitelor. Consumul de ciuperci contribuie şi la întărirea funcţiilor macrofagelelor. Ca atare, ciupercile sunt eficiente pentru întărirea imunităţii.

Iaurtul conţine bacterii lactice. Consumul frecvent de iaurt ajută la inhibarea reproducerii bacteriilor nocive, la reajustarea florei intestinale, la ameliorarea sănătăţii stomacului şi intestinelor şi la inhibarea secreţiilor cancerigene de către bacteriile dăunătoare. Dacă un om consumă zilnic 500 ml de iaurt, imunitatea sa se va dubla, va fi mai greu afectat de răceală şi va avea mai multă energie.

Dulciurile sunt irezistibile pentru multe persoane, însă nu sunt sănătoase. Acestea ar putea afecta pofta de mâncare, determinând slăbirea splinei şi stomacului, generând o insuficienţă de apă în organism, o acumulare excesivă a căldurii şi infecţia tubului respirator superior. În plus, consumul excesiv de zahăr va agrava insuficienţa de calciu şi scăderea imunităţii la copii. Ca atare, consumul de dulciuri trebuie să fie limitat.

În afară de dulciuri, mai trebuie evitat consumul excesiv de grăsimi. De pildă, alimentele prăjite afectează imunitatea. Absorbţia unei mari cantităţi de grăsimi precum acizii graşi trans va face ca celulele imunitare să divină inactive. De aceea, când gătim, este bine să evităm să folosim în exces ulei şi sare.

Nu în ultimul rând, vitaminele şi mineralele pot produce influenţe asupra numărului şi vitalităţii celulelor imunitare. În aceste condiţii, experţii ne recomandă să consumăm cât mai multe legume, fructe proaspete şi alte alimente sănătoase, pentru suplimentarea organismului cu vitamine şi minerale.

Dragi prieteni, vă propun să menţinem o alimentaţie ştiinţifică şi sănătoasă, pentru construirea unui "scut" solid care să ne protejeze corpul.

Aici punem punct ediţiei de azi a rubricii "Ştiinţă, învăţământ, sănătate", realizată şi prezentată de Yang Ying. Vă mulţumim pentru atenţie şi vă dorim o seară plăcută. La revedere!