Dragi prieteni, am intrat deja în anul 2014, iar anul 2013 parcă s-a încheiat atât de repede încât nu mai simţim trecerea timpului. Poate dumneavoastră sau cei din jur se plâng, uneori, de faptul că copii cresc, au absolvit liceul, iar amintirile din luna de miere par să fie de ieri ... Cercetările ştiinţifice au dovedit faptul că, în procesul de îmbătrânire, oamenii simt scurgerea tot mai rapidă a timpului. Desigur, îmbătrânirea nu poate afecta spaţiul şi timpul fizic universal. Totul reprezintă doar stări umane subiective. Pentru acestea, psihologii au emis mai multe explicaţii interesante, între care stresul constituie unul dintre motivele importante ale "accelerării" timpului.

Bun găsit, stimaţi ascultători, la o nouă ediţie a rubricii "Ştiinţă, învăţământ şi sănătate" la RCI. Astăzi, vom încerca să explicăm fenomenul legat de "accelerarea" timpului.

Universitatea din Munchen a realizat un studiu asupra persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 94 de ani. Privitor la perioda scursă timp de 10 ani, persoanele cu vârstă mai înaintată resimt trecerea anilor mult mai acut. Totuşi, după vârstă de 50 de ani, timpul nu mai "accelerează". Faţă de un interval scurt, cum ar fi o oră, o săptămână sau chiar o lună, simţul oamenilor faţă de timp nu este influenţat de vârstă. Specialiştii universităţilor Oberlin şi Duke din SUA au observat, prin cercetări, aceleaşi legi, adică, faţă de intervalul de câteva ore şi câteva luni, atât cei în vârstă, cât şi cei tineri au simţuri asemănătoare. Dar, pentru o perioadă de zece ani, cei în vârstă simt o trecere mult mai rapidă decât cei tineri.

Scriitorul de ştiinţă american, Jordan Lewis, a prezentat o serie de explicaţii ale psihologilor cu privire la fenomenele menţionate:

1. Măsuraţi timpul prin intermediul evenimentelor memorabile. Psihologul american William James susţine că oamenii preferă să măsoare timpul prin evenimentele întâmplate "prima oară". De exemplu, primul sărut sau prima zi de şcoală. Dar, odată cu maturizarea, acest fel de prime experienţe sunt memorate din ce în ce mai puţin, viaţa devenind din ce în ce mai plată. Psihologii au extins teoriile lui James. Ei consideră că oamenii măsoară viteza de trecere a timpului prin cantitatea evenimentelor pe care le păstrează în minte. De exemplu, o femeie în vârstă de 40 de ani, repetă zilnic muncile grele şi monotone din gospodărie. Când îşi aducea aminte de experienţele neuitate din facultate sau din iubire, comparativ, cei patru ani de facultate cu ultimii cei patru, timpul trece, cu siguranţă, mult mai repede.