Y: Bun găsit la emisiunea "Chineza de zi cu zi"! Sunt gazda acestei emisiuni, Yajie.

A: Da4jia1 hao3! Eu sunt Alin.

Y: Lecţia trecută am învăţat expresii ce pot fi de folos când vrem să consumăm ceva la un restaurant fast-food. Îţi mai aminteşti cum spun chinezii "Ce vrei să mănânci?"

A: Ni2 xiang3 chi1 shen2me?

Y: Corect. "Xiang3" înseamnă "a vrea să."

A: Xiang3.

Y: "Chi1", "a mânca."

A: Chi1. "Eu vreau un hamburger şi o ceaşcă cu ceai negru." Cum spun asta în chineză?

Y: "Wo3 yao4 yi2 ge4 han4bao3, hai2 you3 yi2 bei1 hong2cha4." (rar)

A: Wo3 yao4 yi2 ge4 han4bao3, hai2 you3 yi2 bei1 hong2cha4.

Y: Acum te rog să-mi spui ce unităţi de măsură am învăţat lecţia trecută.

A: Cred că este vorba de "yi1 ge4" şi "yi1 bei". Unităţile de măsură sunt foarte dificile.

Y: "Han4bao3", "hamburger."

A: Han4bao3.

Y: "Hong2cha4", "ceai negru."

A: Hong2cha4.

Y: "Serviţi aici sau doriţi la pachet?" – "Zai4 zhe4er chi1 hai4shi dai4 zou3?" (rar)

A: Zai4 zhe4er chi1 hai4shi dai4 zou3? "Zhe4er", înseamnă "aici."

Y: Bine. Şi "dai4 zou3" înseamnă "a lua cu tine."

A: "Dai4 zou3." Oh, Yajie. Vreau să întreb în chineză "Unde este toaleta?"

Y: Se spune "Qing3 wen4, xi2shou3jian1 zai4 na3er?" (rar)

A: "Qing3 wen4, xi2shou3jian1 zai4 na3er?" Şi ultima "Te rog să-mi dai câteva şerveţele."

Y: Spui "Qing3 ni2 gei2 wo3 ji3 zhang1 can1jin1zhi3." (rar)

A: Qing3 ni2 gei2 wo3 ji3 zhang1 can1jin1zhi3.

Y: "Can1jin1zhi3", "şerveţel."

A: Can1jin1zhi3.

Y: Acum să ascultăm toate dialogurile lecţiei trecute.

Dialogul 1:

A (女): Ni2 xiang3 chi1 shen2me? 你想吃什么? Ce vrei să mănânci?

B (男): Wo3 yao4 yi2 ge4 han4bao3, hai2 you3 yi2 bei1 hong2cha4. 我要一个汉堡，还有一杯红茶。Eu vreau un hamburger şi o ceaşcă cu ceai negru.

Dialogul 2:

A: Zai4 zhe4er chi1 hai4shi dai4 zou3? 在这儿吃还是带走? Serviţi aici sau doriţi la pachet?

B: Zai4 zhe4er chi1. 在这儿吃. Servesc aici.

Dialogul 3:

A: Qing3 wen4, xi2shou3jian1 zai4 na3er? 请问，洗手间在哪儿? Vă rog, unde este toaleta?

B: Wang3qian2 zou3, zuo3guai3.往前走，左拐. Megeţi înainte, apoi la stânga.

Dialogul 4:

A: Qing3 ni2 gei2 wo3 ji3 zhang1 can1jin1zhi3. 请你给我几张餐巾纸. Te rog să-mi dai câteva şerveţele.

B: Hao3de, nin3 shao1deng3. 好的，您稍等. Bine, aşteptaţi puţin.

A: Aceasta a fost partea de recapitulare. Urmează subiectele lecţiei.

Subiectele lecţiei:

1. 你们有什么特色菜? Ce specialităţi culinare aveţi?

2. 你需要刀叉吗? Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?

3. 请问你要红茶吗? Scuze, vrei ceai negru?

4. 我们AA制吧. Plătim nemţeşte.

A: De obicei, când servim masa la un restaurant chinezesc întrebăm chelnerul "Ce specialităţi aveţi?" deoarece sunt multe tipuri de restaurante. Mâncărurile oferite diferă la gust din cauza bucătăriilor întâlnite în vastul teritoriu al Chinei. De exemplu, mâncărurile din Sichuan sunt foarte iuţi, în timp ce preparatele din Shanghai sunt puţin dulci. De aceea cred că este necesar să învăţăm unele expresii înainte de a comanda preparatele. Ce părere ai?

Y: De acord. Pentru aceasta trebuie să întrebi: "Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?" (rar)

A: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?

Y: "Ni3men" înseamnă "voi."

A: Ni3men.

Y: "you3", "a avea."

A: You3.

Y: "Shen2me", "ce?"

A: Shen2me.

Y: "Te4se4", "specific, caracteristic."

A: Te4se4.

Y: "Cai4", "preparate."

A: Cai4.

Y: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4? (rar)

A: "Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?" – "Ce specialităţi culinare aveţi?"

Y: Bine. Să ascultăm primul dialog:

Dialogul 1: (zgomot din restaurant)

A: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4? 你们有什么特色菜? Ce specialităţi culinare aveţi?

B: Kao3ya1. Ni3 xi3huan, ma? 烤鸭。你喜欢吗? Raţă friptă. Îţi place?

A: Xi3huan. 喜欢。Îmi place.

A: După ştie toată lumea, raţa friptă de Beijing este considerată ca fiind una dintre cele mai delicioase preparate culinare din întreaga lume şi toţi vizitatorii trebuie să guste atunci când se află la Beijing. Şi mie îmi place foarte mult. „Raţă friptă" în chineză se spune "kao3ya1", nu-i aşa?

Y: Aşa este. Iar "Ce specialităţi culinare aveţi?" se spune "Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?" (rar)

A: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?

Dialogul 1: (zgomot din restaurant)

A: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4? 你们有什么特色菜? Ce specialităţi culinare aveţi?

B: Kao3ya1. Ni3 xi3huan, ma? 烤鸭。你喜欢吗? Raţă friptă. Îţi place?

A: Xi3huan. 喜欢。Îmi place.

Y: Acesta a fost, din nou, primul dialog. Atunci când servesc masa, chinezii folosesc beţişoarele. Pentru străinii care tocmai au sosit în China sau care se află aici pentru o scurtă perioadă de timp, chelnerii le pot oferi un cuţit şi o furculiţă în cazul în care nu ştiu să folosească beţişoarele. "Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?" (rar) "Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?"

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?

Y: "Xu1yao1" înseamnă "a avea nevoie."

A: Xu1yao1.

Y: "Dao1", "cuţit."

A: Dao1.

Y: Şi "cha1" este "furculiţă."

A: Cha1.

Y: "Ma" este o particulă care indică o întrebare.

A: Ma.

Y: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma? (rar)

A: "Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?" – "Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?"

Y: Şi acum să ascultăm al doilea dialog.

Dialogul 2:

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma? 你需要刀叉吗? Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?

B: Bu4. Wo3 xiang3 shi4zhe yong4 kuai4zi. 不. 我想试着用筷子. Nu. Eu vreau să încerc să folosesc beţişoarele.

A: Yajie, "cuţit şi furculiţă" în chineză spunem "dao1 cha1", da?

Y: Da! Şi "a avea nevoie" se spune "xu1yao4."

A: Xu1yao4.

Y: "Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?" – "Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?" (rar)

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?

Dialogul 2:

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma? 你需要刀叉吗? Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?

B: Bu4. Wo3 xiang3 shi4zhe yong4 kuai4zi. 不. 我想试着用筷子. Nu. Eu vreau să încerc să folosesc beţişoarele.

A: Ştiu, de asemenea, că şi ceaiul chinezesc este renumit. Atunci când servesc masa împreună cu prietenii mei chinezi doresc să-mi exprim preocuparea faţă de ceilalţi. Uite, aş vrea s-o întreb pe prietena mea dacă doreşte să bea ceai negru. Cum să spun în limba chineză?

Y: Poţi s-o întrebi "Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma?" (rar)

A: Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma?

Y: "Qing3", "a ruga."

A: Qing3.

Y: "Wen4", "a întreba."

A: Wen4.

Y: "Qing3 wen4", "Vă rog." Atunci când solicită o informaţie chinezii aşează cuvintele "qing3 wen4" la început, în semn de respect. Echivalentul în româneşte este "vă rog" sau "scuzaţi-mă", în funcţie de situaţie. De exemplu "Qing3 wen4, ni3 jiao4 shen2me ming2zi?" – "Scuză-mă, cum te numeşti?" sau "Qing3 wen4, ni3 zuo4 shen2me gong1zuo4?" – "Scuză-mă, ce slujbă ai?"

A: Qing3 wen4.

Y: "Ni3", "tu."

A: Ni3.

Y: "Yao4", "a vrea."

A: Yao4.

Y: Hong2 cha2.

A: "Hong2 cha2" înseamnă "ceai negru", am învăţat în lecţia trecută.

Y: "Ma", după cum ştim, este o particulă care indică o întrebare.

A: "Ma." În chineză, o particulă interogativă se aşează la sfârşitul propoziţiei, corect?

Y: Aşa este. "Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma?" (rar)

A: "Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma?" – "Scuză-mă, vrei ceai negru?"

Dialogul 3:

A (男): Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma? 请问你要红茶吗? Scuză-mă, vrei ceai negru?

B (女): Wo3 xiang3 chang2chang2 Zhong1guo2 lv4cha2. 我想尝尝中国绿茶. Vreau să gust ceai verde chinezesc.

A: Tinerii chinezi de azi obişnuiesc să spună "plătim nemţeşte" atunci când vor să plătescă în mod egal nota de plată. Cum se spune în chineză?

Y: În chineză spunem "wo3men AA zhi4 ba." (rar)

A: Wo3men AA zhi4 ba.

Y: "Wo3men", "noi."

A: Wo3men.

Y: "AA zhi4" înseamnă "a plăti nemţeşte."

A: AA zhi4.

Y: "Ba" este o particulă.

A: Ba.

Y: "Wo3men AA zhi4 ba." (rar) "Plătim nemţeşte."

A: Wo3men AA zhi4 ba.

Dialogul 4:

A: Wo3men AA zhi4 ba. 我们AA制吧. Plătim nemţeşte.

B: Xia4 ci4 ba. Zhe4 ci4 wo3 "mai3dan1 (qing3ke4)." 下次吧。这次我"买单"（请客）. Data viitoare. Acum eu plătesc (fac cinste).

Y: Din nou, "wo3men", "noi."

A: Wo3men.

Y: "AA zhi4", "a plăti nemţeşte."

A: AA zhi4.

Y: „Wo3men AA zhi4 ba." (rar) "Plătim nemţeşte."

A: Wo3men AA zhi4 ba.

Y: Şi acum să trecem în revistă principalele propoziţii învăţate şi apoi ascultăm toate dialogurile. "Te4se4 cai4", "specialităţi culinare."

A: Te4se4 cai4.

Y: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4? (rar)

A: "Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4?" – "Ce specialităţi culinare aveţi?"

Y: "Xu1yao1" înseamnă "a avea nevoie."

A: Xu1yao1.

Y: "Dao1 cha1", "cuţit şi furculiţă."

A: Dao1 cha1.

Y: "Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?" – "Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?" (rar)

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma?

Y: "Hong2 cha2" înseamnă "ceai negru."

A: Hong2 cha2.

Y: Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma? (rar)

A: "Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma?" – "Scuză-mă, vrei ceai negru?"

Y: Şi acum urmează toate dialogurile lecţiei de astăzi:

Dialogul 1: (zgomot din restaurant)

A: Ni3men you3 shen2me te4se4 cai4? 你们有什么特色菜? Ce specialităţi culinare aveţi?

B: Kao3ya1. Ni3 xi3huan, ma? 烤鸭。你喜欢吗? Raţă friptă. Îţi place?

A: Xi3huan. 喜欢。Îmi place.

Dialogul 2:

A: Ni3 xu1yao4 dao1cha1 ma? 你需要刀叉吗? Ai nevoie de cuţit şi furculiţă?

B: Bu4. Wo3 xiang3 shi4zhe yong4 kuai4zi. 不. 我想试着用筷子. Nu. Eu vreau să încerc să folosesc beţişoarele.

Dialogul 3:

A (男): Qing3 wen4, ni3 yao4 hong2 cha2 ma? 请问你要红茶吗? Scuză-mă, vrei ceai negru?

B (女): Wo3 xiang3 chang2chang2 Zhong1guo2 lv4cha2. 我想尝尝中国绿茶. Vreau să gust ceai verde chinezesc.

Dialogul 4:

A: Wo3men AA zhi4 ba. 我们AA制吧. Plătim nemţeşte.

B: Xia4 ci4 ba. Zhe4 ci4 wo3 "mai3dan1 (qing3ke4)." 下次吧。这次我"买单"（请客）. Data viitoare. Acum eu plătesc (fac cinste).

Y: Foarte bine! Acestea au fost dialogurile de astăzi. Sper că le-ai înţeles. Acum să trecem la momentul "Din cultura chineză."

Din cultura chineză:

Arta culinară chinezească se bucură de o reputaţie internaţională. Statisticile arată că există peste 10.000 de preparate culinare chinezeşti. Într-o perioadă îndelungată de timp diverse regiuni din China şi-au format şi dezvoltat bucătării specifice, cele mai renumite fiind cunoscute ca fiind „Cele opt bucătării din China", adică Bucătăria Shandong, Sichuan, Guangdong, Cantoneză, Jiangsu, Zhejiang, Fujian, Hunan şi Anhui. Gustul acestora este diferit. De exemplu, preparatele de Sichuan sunt foarte picante, preparatele de Jiangsu sunt puţin dulci, iar cele de Guangdong, sau Canton, sunt mai degrabă uşoare.

Colţunaşii au deja o istorie de peste o mie de ani şi sunt unul dintre felurile de mîncare preferate de chinezi. Ei se prepară din aluat, au în interior carne sau legume tocate mărunt şi fierb în apă. Au forma asemănătoare unei potcoave din aur sau lingou de argint folosite în trecut ca bani. Din acest motiv, chinezii obişnuiesc să pregătească colţunaşi pe timpul Sărbătorii Primăverii, considerându-se că aceştia „aduc bani şi averi."

Y: Şi cu aceasta am încheiat lecţia de astăzi. Ca de obicei avem o întrebare simplă pentru voi. Cum se spune în chineză "Plătim nemţeşte"?

A: Dacă ştiţi răspunsul, ne puteţi scrie pa adresa e-mail rom@cri.com.cn.

…………………….

Y: Pentru mai multe informaţii vă rugăm să accesaţi site-ul nostrum https://romanian.cri.cn/chineza.htm.Eu sunt Yajie şi vă spun la revedere! Zai4jian4!

A: Zai4jian4!