Premierul Chinei, Li Keqiang, prezent în 2017 la a șasea reuniune a liderilor din statele China-ECE, a trecut în revistă rezultatele obținute în ultimii 5 ani și a propus principiile și orientarea pentru viitoarea cooperare multilaterală, fapt ce marchează deschiderea unui nou capitol în mecanismul 16+1. Totodată, factorii politici și externi care influențează mecanismul 16+1 sunt tot mai mulți, aducând noi provocări de dezvoltare.

În contextul în care influențele crizei financiare persistă, este foarte greu pentru statele din Europa Centrală și de Est să se reangajeze într-o economie cu un grad ridicat de dependență față de statele dezvoltate, mai ales cele din vestul Europei. Din acest punct de vedere, eforturile depuse de statele ECE pentru găsirea de fonduri și piețe nu mai reprezintă o politică temporară după criza financiară, ci o orientare care trebuie susținută pe termen lung. Inițiativa chineză "O centură, un drum" și mecanismul de cooperare 16+1 dau rezultate, iar cooperarea dintre China și statele aferente se dezvoltă, fapt ce aduce noi energii pentru economia chineză și constituie un nou sector de creștere pe plan mondial. Apărător al globalizării și a sistemului de comerț liber, China va continua să promoveze cele două mecanisme de cooperare cu statele ECE.

Din volumul comerțului exterior chinez din 2017 în valoare de 4.110 miliarde de USD, doar 67,91 miliarde au revenit statelor ECE, ocupând doar 40 procente din comerțul chino-german din 2017. Statisticile arată că amploarea comerțului China-ECE rămâne mică și mai important este că asemeena comerț nu este o cerere indispensabilă bilaterală, dependența comercială reciprocă fiind cu mult mai scăzută decât nivelul internațional mediu. Pentru mai multe state ECE, China nu este o sursă principală a importurilor, nici o piață majoră a exporturilor. Pe de altă parte, China și statele ECE nu împărtășesc în contextul unui comerț bilateral de nivel scăzut aceleași dorințe de cooperare. China dorește să-și promoveze deschiderea și competitivitatea economică, în timp ce statele ECE doresc să introducă mai multe fonduri, să crească numărul locurilor de muncă, să îmbunătățească nivelul de trai al populației și să obțină sprijin economic puternic pentru reforma economică și tranziția democratică.

Există o diversitate bogată în dezvoltarea economică din regiunea ECE. Cele trei țări baltice și țările membre ale Grupului Vișegrad prezintă un nivel ridicat de dezvoltare, în timp ce țările balcanice din sud sunt mai puțin dezvoltate, cu o pondere mare a industriei primare și o infrastructură vulnerabilă. De aceea, cele din urmă doresc să introducă investiții chineze pentru a îmbunătăți infrastructura și structura industrială.

Factori politici și diplomatici afectează și ei colaborarea în cadrul mecanismului 16+1. În ultimii ani, Rusia și-a extins sfera de influență militară, intensificând forțele desfășurate pe granița cu țările europene și în enclava Kaliningrad. NATO și SUA și-au întărit și prezența militară în regiunea ECE. Situația securității regionale prezintă riscuri pentru funcționarea proiectelor și afectează atitudinea și dorința de cooperare a statelor ECE. Pe de altă parte, majoritatea statelor ECE au un nivel scăzut de stabilitate politică. În ultimul an, premierii ceh și român au demisionat sau guvernele au fost remaniate, iar protestele și mișcările sociale de mare amploare din 2018 din România și Slovacia au înrăutățit situația din aceste țări. În acest context, unele partide populiste s-au afirmat și guvernează în unele state din ECE. Populismul constituie o provocare însemnată pentru mecanismul 16+1.

UE reconsideră integrarea europeană și orientarea de dezvoltare din cauza crizei obligațiunilor, a crizei din Ucraina, a problemei refugiaților și Brexitului, iar statele ECE și cele din Europa occidentală au mari divergențe. UE a întărit controlul asupra regiunii ECE, fapt ce împiedică aprofundarea colaborării în cadrul mecanismului 16+1.