„De mult de tot, pe când Timpul se afla la începuturile sale şi Vrăjitorul era un tânăr puternic, i-a chemat în turnul lui pe cei trei copii ai săi şi a împărţit regatul între ei. Domnului Azi i-a dăruit prezentul, Doamna Ieri s-a ales cu trecutul, iar cea mai mică dintre odraslele sale, Domnişoara Mâine, a rămas să aibă în grijă viitorul. Apoi i-a sărutat pe toţi trei pe frunte şi i-a trimis pe fiecare în regatul său, povăţuindu-i să vegheze asupra Timpului, astfel încât el să curgă întotdeauna la fel. Nici prea repede, nici prea încet. Şi, de atunci şi până astăzi, lucrurile au rămas la fel…" fragment din cartea Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul, de Adina Rosetti)

Scriitoarea de literatură pentru copii, Adina Rosetti, a fost invitată la Beijing, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură China-UE, desfăşurat în perioada 17 mai-6 iunie. În acelaşi timp, ea a fost şi personajul principal al unui eveniment organizat de Ambasada României în capitala Chinei, unde scriitoarea s-a întâlnit cu un grup de copii români şi străini pentru a le vorbi despre universul poveştilor. Adina Rosetti le-a prezentat micilor participanţi, români şi străini, cărţile sale, purtându-i prin lumea fascinantă a poveştilor copilăriei. Autoarea le-a spus că poveştile adunate în cărţi au început să prindă contur în timp ce le spunea copiilor ei, Clara şi Anton, care de fapt cresc cu personajele din ele. Într-o atmosferă încărcată de emoţiile şi inocenţa copilăriei, de râsetele cristaline ale copiilor, de baloane colorate, lilieci, prăjiturele de tot felul şi de o vrăjitoare ce stătea cuminte într-un colţ, toate frumos aranjate de minunatele gazde, Adina Rosetti i-a provocat la un dialog despre timp, despre curaj, despre balauri, dragoni şi vrăjitoare, citindu-le scurte fragmente din cărţi şi făcându-i astfel să descopere lumea magică a poveştilor de azi şi de altădată.

„Nu am vrut să devin scriitoare pentru copii. Dar, în primul rând, după ce am devenit mamă, am doi copii, lor le place să le spun poveşti. Vă plac poveştile, da? Vă place să citiţi poveşti ori vă place ca părinţii să vă citească poveşti sau să inventeze poveşti pentru voi? Ce vă place? Vă place să împărtăşiţi poveştile cu părinţii voştri? Bine! Fiica mea, Clara, nu vroia să meargă la culcare când era mică, fără ca eu să-i spun poveşti şi a vrut să devină un personaj în poveşti, a vrut să devină un personaj principal într-o poveste. Aşa că nu am avut de ales, a trebuit să o pun la culcare şi să încep să inventez poveşti. Când a fost foarte mică, la 3-4 ani, a vrut să ştie ce este timpul. Ştiţi ce este timpul? Puteţi să-mi spuneţi definiţia timpului? Ce înseamnă timpul pentru voi? Cine vrea să-mi spună? Este complicat, nu? Puteţi vedea timpul? Ce credeţi, îl puteţi vedea, îl puteţi mirosi, puteţi pune mâinile pe timp? Nu, dar puteţi simţi cum timpul trece. A fost complicat pentru mine să-i explic unei fetiţe atât de mici ce este timpul şi ea mereu mă întreba, mami când vine mâine, ce s-a întâmplat ieri, ce înseamnă poimâine."