Amfitrionul evenimentului a fost Antonina Dragne-Ciuceanu, Referent Principal Relaţii la Institutul Cultural Român de la Beijing, cea care de altfel, prin eforturile sale, a făcut ca proiectul să devină realitate în China. În deschidere, directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, a spus că expoziția dorește să transmită un mesaj de prietenie la împlinirea a 70 de ani de relații diplomatice dintre România și China. „Relațiile culturale dintre popoarele noastre nu au ținut cont de configurația politică a celor două state, ele sunt de lungă durată, de sute și de mii de ani. Vă amintiţi, în urmă cu doi ani, am avut aici Expoziţia Cucuteni-Yangshao, iar exemplele apropierii culturale româno-chineze sunt numeroase. Astăzi, luăm notă de autenticitatea, ingeniozitatea și eleganța modelelor în care ne regăsim deopotrivă românii și chinezii, relevanța prezentării tradiției artistice. Iată frumuseţea feminină în diversitatea de totdeauna, iar dincolo de modelul concret, expoziţia transmite un concept filozofic al vieţii." Vernisajul expoziției a cuprins și două prelegeri. Prima a fost susținută de Dr. Daniela Popescu, președinte Alumnus Club pentru UNESCO, președinte al Federației Europene a Asociațiilor, Cluburilor şi Centrelor pentru UNESCO în Europa şi America de Nord și expert UNESCO în proiecte culturale interdisciplinare. Ea a abordat o temă din arealul Patrimoniului Cultural UNESCO în România.

„Omul contemplă o piatră aspră şi dură, născută din foc. Ceva mai departe, vede o piatră netedă şi egală, născută din apă. Ivite din apă sau din foc, pietrele stau la originea acelei viziuni dintre filosofiile nemărturisite izvorâte acum 10 sau 20 000 de ani din revolta noastră împotriva legilor inexorabile ale naturii (Jacques-Yves Cousteau). Organizaţia Naţiunilor Unite UNESCO are, printre obiectivele sale, şi pe acela de-a edifica şi proteja în lumea întreagă monumentele culturale şi naturale care merită să fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanităţii. În 1972, UNESCO a adoptat Convenţia pentru Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural sau, aşa cum mai este ea numită, Patrimoniul Comun al Umanităţii. România a aderat la Convenţia UNESCO în anul 1990 şi cei care doresc să o descopere pot începe prin a consulta minunile ce sunt incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Mi-aş dori ca întregul glob să fie declarat patrimoniu mondial, ar fi raiul pe pământ. Ar însemna că am atins culmea civilizaţiei dacă ne-am manifesta simţul responsabilităţii."