Domnule Gao Xing, cum poate un scriitor, un poet, să convingă tinerii de azi că frumusețea poeziei, a literaturii este inegalabilă și să se lase descoperiți de farmecul acestora? Mă refer la faptul că astăzi nu prea se mai citește.

Așa este, cred că acesta este un fenomen universal. De exemplu, eu am vizitat odată Cehia, am fost la Praga și am fost la Muzeul lui Kafka, am stat aproape o jumătate de zi acolo, vroiam să văd câți au intrat în muzeul acesta să se intereseze într-adevăr de Kafka, foarte puțini și majoritatea vizitatorilor au intrat în curte, au făcut niște poze și după aceea au plecat. Doar patru sau cinci vizitatori au intrat în muzeu să se intereseze într-adevăr de Kafka. Asta, de fapt, este un fenomen universal. Și în China, de asemenea, acum sunt din ce în ce mai puțini cititori de literatură, de aceea, noi, scriitorii, redactorii și traducătorii trebuie să acționăm.

Cum, concret?

Aproape în fiecare lună mă duc la universitate ca să dau o lecție despre literatură sau despre traducere.

Ca să le stârniți interesul, curiozitatea…

Asta fac eu, în fiecare an mă duc la universitate de cel puțin 20-30 de ori ca să dau diferite lecții, ca să stârnesc interesul tinerilor pentru literatură. Și de câte ori mă întâlnesc cu ei, stau de vorbă cu ei despre literatură, despre poezie. De fapt, situația în China este mai bună acum datorită weixin (wechat). De exemplu există poezie pentru tineri.

Să fie create grupuri pe wechat.

Exact, și în fiecare seară așa de mulți cititori așteaptă această rubrică de poezie pentru tineri. Și când ei deschid telefonul mobil ei pot să citească. De aceea, într-un anumit sens, nu putem să spunem că sunt mai puțini cititori de literatură acum. Eu cred că poate sunt mai mulți, dar prin diferite feluri.

Prin metodele moderne acum, toată lumea citește online mai mult decât să țină cartea în mână, cartea tradițională.

De exemplu, poezia pentru tineri, în fiecare seară, are 10.000 de cititori și ascultători, în 2 sau 3 ore, asta este o influență foarte mare.

Vă mulțumesc foarte mult pentru acest dialog, pentru tot ce ne-ați împărtășit aici și mai ales pentru această muncă titanică pe care o faceți pe relația România-China.

Și eu trebuie să vă mulțumesc foarte mult. Vreau să spun că literatura nu poate salva lumea aceasta, dar fără literatură, viața noastră în mod sigur ar fi altfel și, de asemenea, pentru două țări, literatura este un punct foarte frumos.

Un liant…

Exact, ca să lege relațiile dintre cele două țări. Și este farmecul unei națiuni și este, de asemenea farmecul unei țări și pentru noi, ce înseamnă România? România în mod concret înseamnă Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu și mai mulți scriitori mari. (Nina F. Gherman, Fotografii realizate de Li Xin)