Prezentă la Beijing și Zhengzhou cu ocazia celui de-al 20-lea Summit Uniunea Europeană-China, Comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu (foto colaj) a acceptat invitația secției de limbă română a Radio China Internațional de a discuta pe marginea relațiilor de cooperare dintre cele două părți, accentuând oportunitățile și lecțiile care deopotrivă pot fi învățate. De asemenea, a vorbit despre relația de cooperare România-China, despre evoluțiile globale care obligă toate țările la o mai mare atenție și implicare în beneficiul păcii și dezvoltării, despre riscurile care se întrevăd în cadrul relaţiilor internaţionale. Un dialog realizat telefonic Beijing - Zhengzhou.

Mulțumesc pentru invitație. Știți foarte bine că mă aflu, timp de trei zile în vizită oficială în China, împreună cu Președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Junker, și alți comisari europeni. Eu particip la evenimentele dedicate cooperării urbane și regionale dintre Uniunea Europeană și China, cu accent pe modul în care orașele europene și cele din China pot învăța unele de la altele despre dezvoltarea urbană durabilă. Sunt foarte mândră pentru că această dimensiune urbană și regională a devenit o constantă a dialogului anual dintre Uniunea Europeană și China, și a fost chiar menționată în declarație și în cadrul Summitului de la Bruxelles din 2017 și de această dată. De aceea sunt foarte fericită de rezultatele acestui summit, cu referințe explicite la relațiile excelente în domeniul cooperării urbane-regionale. Am avut întâlniri importante, în primul rând cu cei care răspund din China despre acest subiect, de la Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, această comisie fiind partenerul direct al Comisiei Europene, mai exact al direcției pe care o conduc - DG Regio - în domeniul cooperării regionale și urbane. Am discutat cum să extindem și să consolidăm această cooperare, concentrându-se în mod clar atenția pe integrarea și inovarea regională, pe sprijinul întreprinderilor mici și mijloci, dezvoltarea zonelor urbane și rurale. Am insistat să dezvoltăm ariile de cooperare și în domeniul academic. Cred că am avut o discuție foarte bună. De asemenea, am fost onorată să particip la ceremonia de semnare a Declarației comune de cooperare urbană dintre orașe din Europa și China, în cadrul programului de cooperare urbană internațională. Este cea mai recentă inițiativă a Uniunii Europene de a promova cooperarea descentralizată între regiunile și orașele europene cu orașe de pe alte continente.

Legat de acest subiect, cooperarea Europa-China a făcut un nou pas, așa cum ați spus și dumneavoastră, de această dată în cadrul relaţiilor regionale, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie, semnând parteneriate la nivelul orașelor-regiunilor. Care este noutatea în acest plan?

Așa cum spuneam, cred că acest schimb de experiență și de bune practici dintre orașele din Europa și de pe alte continente reprezintă o chestiune foarte importantă, pentru că fiecare vine cu experiența și cu modul său de a lucra. Așa cum ați menționat și dumneavoastră au fost selectate câteva orașe pentru China. Din păcate, multe orașe din centrul și estul Europei nu au aplicat, probabil că nu cunosc această inițiativă, și mi-am propus să facem o întâlnire la Bruxelles, o conferință cu primarii de orașe, pentru a-i înștiința despre această nouă inițiativă a Uniunii Europene, pentru că practic nu numai China, China este partenerul cu cea mai îndelungată cooperare în domeniul cooperării urbane, dar de asemenea și cu alte continente. Avem deja lansate apeluri, deci posibilitatea pentru orașele din toate țările să aplice, să se înfrățească cu orașe de pe toate continentele. Acest lucru trebuie să îl afle autoritățile din toate țările, pentru că este în beneficiul lor, mai ales în beneficiul țărilor care au mai puțină experiență. Pe cei din Europa i-am felicitat pentru faptul că se angajează în această cooperare cu orașe și regiuni din China. Am invitat, de asemenea, să coopereze mai mult și în cadrul Uniunii Europene. Știți foarte bine că, de trei ani, avem agenda urbană, care a fost adoptată pe timpul președinției olandeze și cred că rămâne una dintre realizările esențiale ale mandatului meu de comisar european, pentru că practic, în cadrul acestei agende urbane avem posibilitatea de a realiza foarte multe în beneficiul orașelor europene. Sigur, aici în China 50% din populației trăiește în zonele urbane, Europa are 75% din populație care trăiește în zone urbane, deci trebuie să ne aplecăm mult mai mult asupra provocărilor care stau în fața orașelor și bineînțeles că tot aici sunt mai mult provocări, dar de aici vin și soluțiile.

Pe de altă parte, sunt direct interesată și lucrez cu Comisarul Hogan pentru a face această legătură între concentrările urbane și zonele rurale, pentru a nu risca să avem un continent, Uniunea Europeană, cu mari aglomerări urbane și practic țări goale. După cum știți, și cazul României este relevant din acest punct de vedere, satele încep să fie depopulate, tinerii încep să plece. Trebuie să facem ceva și pentru a ajuta dezvoltarea rurală, dezvoltarea satelor, această regiune.

Deși sunteți de puțin timp în cadrul acestei vizite în China, bănuiesc că deja ați apucat să observați nivelul de dezvoltare la nivel de infrastructură, la nivel urban de aici. Ce considerați că avem de învățat noi, ca europeni, de la chinezi în acest domeniu?

În primul rând, sunt absolut impresionată de această creștere economică înregistrată de atâția ani. Este cea mai mare creștere economică din lume pe care o are o țară cum este China. De asemenea, cred că crearea acestei Comisii Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, care are echivalente în toate regiunile, în toate provinciile din China, este un lucru foarte bun, pentru că practic aici se planifică pe termen lung. Stabilitatea este un lucru important mai ales în domeniul experților, specialiștilor, pentru că aceste sunt domenii, cel puțin în cadrul politicii mele se vorbește foarte mult de regulamente foarte stricte, complicate, complexe. Pentru perioada 2021-2017, am propus Parlamentului European și Consiliului European un singur set de regulamente, dar, totuși, sunt reguli ce vor trebui respectate și s-a văzut că acest lucru nu se poate face decât cu experți și cu specialiști. Din acest punct de vedere, cred că putem lua acest exemplu de determinare, de efort, continuitate, de stabilitate și ideea de a îmbunătății viața oamenilor. Pentru că, până la urmă, nu suntem nici comisari, nici oameni politici, doar de dragul funcțiilor, ci pentru a îmbunătății viața oamenilor.

Doamnă Comisar Corina Crețu, vă invit să ne îndreptăm atenția și asupra cooperărilor României cu China, atât în plan bilateral, cât și în cadrul formatului „16+1". Ce considerați că trebuie făcut pentru a extrage cât mai multe beneficii din relația apreciată de foarte mulți ca fiind una tradițională?

Da. Am avut plăcerea să-l întâlnesc la Beijing pe Ambasadorul României în capitala Chinei, E.S. Basil Constantinescu, m-am bucurat să văd că România are la Beijing oameni atât de dedicați și care depun eforturi masive pentru o cooperare economică mult mai puternică pe viitor. Sigur că trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, a fost un declin în ceea ce privește mai ales stadiul relațiilor economice și am discutat acest lucru cu domnul Ambasador. Dânsul face toate eforturi dar, sigur, aceste eforturi trebuie să fie reciproce.

Eu am avut șansa, după cum știți, să încep cariera ca purtător de cuvânt al Președintelui României și îmi aduc aminte de vizitele oficiale din anii '90, apoi de la începutul anilor 2000, când nivelul investițiilor era mult peste ceea ce este acum. Sigur, între timp România a intrat în Uniunea Europeană, avem și restricții, dar, pe de altă parte, cred că trebuie să își folosească toate atuurile, mai ales că în această țară, în China, România este văzută foarte bine. Știți foarte bine celebra vizită a unui oficial chinez care vorbea românește, care era prieten cu România, care a vorbit în Parlamentul României în limba română, chiar a recitat din Eminescu, dacă îmi aduc bine aminte „Ce-ți doresc eu ție, dulce României". De asemenea, spunea că proverbul care îi place cel mai mult era „Apa trece, pietrele rămân", cred că era vorba de prim-ministrul Jiang Zemin, dacă nu mă înșel.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie să accelerăm eforturile. După cum vedeți la nivelul Bruxellesului relația Uniunea Europeană-China are o importanță deosebită, iar în ceea ce privește dialogul „16+1", cooperarea între China și Europa Centrală și de Est, de asemenea, a fost această întâlnire la Sofia și sunt convinsă că s-au stabilit lucruri importante. Am citit faptul că toate țările au vorbit despre cooperarea în diverse domenii: economic, social, în domeniul educației. Știu că doamna prim-ministru s-a oferit să găzduiască dialogul „16+1" pe timpul președinției Românei a Consiliului Uniunii Europene, deci cred că este importantă acțiunea care promovează cooperarea între partenerii europeni şi asiatici, fie că sunt din vestul european, fie că sunt din Europa Centrală şi de Est.

Aţi anticipat întrebarea legată de vizita la Ambasada României de aici din Beijing. Îndrăznesc să presupun că între temele de discuție s-au regăsit cooperarea România-China la nivel economic, cum aţi accentuat deja, dar şi preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului European de către România. Care este sprijinul concret pe care România îl poate primi din partea Bruxellesului?

În primul rând ştiţi foarte bine că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă s-a aflat, săptămâna trecută, la Bruxelles, a vorbit cu preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Junker, exact despre acest lucru, despre stadiul pregătirii preşedinţiei României la Consiliul European. Practic, o preşedinţie reprezintă un test pentru fiecare ţară şi cred că este important să avem o pregătire de excepţie, având în vedere faptul că România ia pentru prima dată această preşedinţie, nu are această experienţă. Bruxellesul bineînţeles că ajută în primul rând Consiliul European, pentru că preşedinţia unei ţări, preşedinţia rotativă, se face împreună cu Consiliul European.

România deţine în acest moment statutul de preşedinte din umbră, ca să spun aşa. Cu o săptămână înainte, la începutul lunii iulie, toţi comisarii au fost prezenţi la Viena, pentru că a început preşedinţia austriacă a Uniunii Europene. Preşedinţia austriacă este dedicată protejării cetăţenilor. Ştiţi că ei au această problemă legată de emigrare şi mottoul preşedinţiei austriece este „protecţia cetăţeanului". Sunt bucuroasă că preşedinţia română pune în centrul activităţilor celor şase luni „coeziunea economică, socială şi teritorială", şi este normal aşa pentru o ţară care este încă săracă, pentru o ţară care are foarte multe decalaje faţă de ţările mai dezvoltate. Vor fi mai multe evenimente, acum se stabileşte calendarul acestor evenimente care vor culmina cu summitul european de la Sibiu din martie 2019, unde sperăm că va fi încheiat şi acordul privind cadrul financiar multianual, cum îl numim noi, bugetul pe şapte ani, pentru perioada 2021-2027, pe care aşa cum v-am spus Comisia l-a depus Parlamentului Europea şi Consiliului ca şi co-legislativ.

O ultimă întrebare, de această dată legată de evoluţia relaţiilor la nivel global. Lumea pare că se află într-un nou moment al separării zonelor de influenţă, moment istoric generat de interese care au în prim plan aspecte de ordin economic şi militar. În mod evident, suntem martorii unei reaşezări dacă nu chiar a unei reconfigurări a relaţiilor. Am în vedere tensiunile economice la nivel global, Summitul NATO de la Bruxelles, Summitul UE-China, întâlnirea Donald Trump - Vladimir Putin. Cum vedeți aceste evenimente și evoluția lor pe termen mediu? Cât de reală poate să fie teoria reconfigurării zonelor de influenţă pe modelul „Cortinei de Fier", chiar dacă premizele sunt cu totul altele în secolul XXI?

Sigur că întrebarea dumneavoastră este foarte complexă şi este greu de dat un răspuns. Este evident că trăim vremuri complicate, uneori tensionate, impredictibile, care se pot schimba de la o zi la alta. Important este să existe un dialog, important este în primul rând pentru noi, Uniunea Europeană, şi eu ca şi comisar şi colegii noştri, cred că misiunea noastră este de a apăra acest proiect unic pe planetă, unde 28 de ţări membre au optat să lucreze împreună şi să se dezvolte împreună. Sigur, una dintre ele va pleca, este vorba de Marea Britanie, regretăm acest lucru, dar îl respectăm.

Cred că, în general, cuvântul cheie care trebuie să definească relaţiile la nivel global, indiferent dacă este vorba de Uniunea Europeană sau alte state, trebuie să fie dialogul. Dialogul, cooperarea, inteligenţa.

Sigur, că aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, lucrurile sunt destul de tensionate, dar în ciuda acestora liderii politici trebuie să abordeze cu calm toate problemele pe care le au, toate tensiunile pe care le au, pentru că practic este foarte important să apărăm pacea în această lume. Aşa cum spuneam, trăim vremuri pe care eu personal nu credeam că le voi mai trăi. Adică, ideea de a se pune inclusiv sub semnul întrebării existenţa acestui proiect european, n-am crezut că voi trăi acest moment vreodată. Dar, cred că prin dialog, prin tot ceea ce facem, prin a sublinia care este valoarea adăugată a proiectelor noastre vom depăşi aceste momente tensionate.

Doamnă Comisar Corina Creţu vă mulţumim foarte mult pentru prezenţa la Radio China Internaţional şi cu proxima ocazie vă invităm la Beijing să ne vizitaţi chiar în instituţie. Vă mulţumim.

Vă invit şi eu încă de pe acum la Summitul UE-China de anul viitor, l-am invitat și pe domnul vice prim-ministru care răspunde de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă din China. Cred că este importantă această accelerare a cooperării pentru că este o situație din care câștigăm împreună.

Vă mulţumim tare mult și succes în continuare în cadrul agendei în China!

Vă mulțumesc și dumneavoastră numai bine!

Dan Tomozei - Radio China Internaţional

Beijing- Zhengzhou, 17 iulie 2018