Prima maimuţă clonată din lume, pe nume Zhongzhong, s-a născut în 27 noiembrie 2017 în China. A doua maimuţă clonată, pe nume Huahua, s-a născut în 5 decembrie, la doar şapte zile după prima, la Institutul de Neuroştiinţe al Academiei Chineze de Ştiinţe. Este în premieră la nivel mondial când se realizează clonarea unui primat neuman dintr-o celulă somatică. Această realizare remarcabilă a fost publicată în revista academică "Cell", versiunea online.

În anul 1997 a fost clonată prima oaie, Dolly. După aceea au fost clonate şi alte mamifere - cal, porc, cămilă, şoarece, iepure, pisică şi câine, însă nu un primat neuman, mamiferul cel mai apropiat umanităţii. În ultimii 20 de ani, mai mulţi cercetători din SUA, China, Germania, Japonia, Coreea de Sud şi Singapore au încercat să facă acest lucru, dar nu au reuşit.

Conform lui Pu Muming, directorul Institutului de Neuroştiinţe al Academiei Chineze de Ştiinţe, dificultatea cea mai mare în clonarea maimuţei constă în faptul că reprogramarea incompletă a nucleului celulei donatorului în ovocitul destinatarului va duce la o rată redusă a dezvoltării embrionului. În al doilea rând, numărul ovocitelor destinatarului nu sunt destul de numeroase şi tehnologiile de operare a embrionului primatului neuman sunt încă neperformante.

În ce priveşte semnificaţiile clonării maimuţei, Pu Muming a declarat că pe rezultatele obţinute va putea fi construită o bază mondială şi un lanţ industrial în cercetarea modelelor primatelor neumane. Pe lângă aceasta, maimuţele clonate vor constitui un instrument eficient pentru cercetarea medicamentelor şi terapiilor fizice şi fiziologice împotriva unor boli ale creierului, deficienţelor imunologice, tumorilor şi tulburărilor metalogice. Maimuţele cu genotip identic vor putea contribui, de asemenea, la cercetările fundamentale şi de frontieră ale ştiinţei creierului.

Conform lui Sun Qiang, directorul Platformei Primatelor Neumane ale Institutului de Neuroştiinţe al Academiei Chineze de Ştiinţe, o altă semnificaţie a clonării maimuţei constă în faptul că pot fi produse, într-o perioadă de timp destul de scurtă, un număr mare de maimuţe cu aceleaşi informaţii genetice. În primul rând, se face editarea genetică eficientă cu celule somatice, se selectează în mod precis celulele somatice cu genotip identic, se produce prin transplatarea nucleară un număr mare de embrioni cu genotip identic şi, în fine, se nasc prin maimuţele femelă destinatare un număr de maimuţe cu aceeaşi editare genetică şi cu aceleaşi informaţii genetice. Sun a mai adăugat că aceasta reprezintă tehnologia cheie pentru cercetarea ştiinţei creierului şi realizarea modelelor de animal împotriva infecţiilor umane.

Bai Chunli, directorul Academiei Chineze de Ştiinţe, a declarat că clonarea reuşită a maimuţei va promova în mod considerabil cercetările fundamentale ale ştiinţelor biologice şi dezvoltarea cercetării translaţionale. El a precizat că motivul pentru care unele boli neuropsihologice umane nu se pot trata cu eficienţă constă în faptul că modelele de şoareci folosite în cercetarea medicamentelor sunt departe de organismul uman, iar medicamentele cercetate cu costuri uriaşe nu au efecte sau produc efecte secundare inacceptabile când se valorifică în tratarea bolilor umane. El a relevat că valorificarea modelelor de maimuţă în cercetarea, intervenţia şi tratarea bolilor majore ale creierului dispun de perspective nemaiîntâlnite. Mai mult, tehnologia clonării maimuţei va putea contribui la scurtarea perioadei de cercetare a medicamentelor, la îmbunătăţirea dezvoltării de medicamente, la promovarea în China a unui lanţ industrial nou bazat pe modelele de primate neumane şi la realizarea obiectivului "Sănătatea în China 2030".