În ultimii ani, în China au fost înregistrate tot mai multe incidente în care au fost implicate instituţii media, autorităţile ducând „o luptă împotriva ştirilor false, a ştirilor plătite şi publicităţii mascate în cadrul ştirilor". Potrivit reglementărilor în vigoare, valabile din anul 1997, companiile de media din China nu au voie să primească bani din partea surselor sau pentru reflectarea unor subiecte, în procesul de realizare a ştirilor.

Un alt caz amplu mediatizat în China a fost cel în care doi reporteri au fost arestaţi după ce au recunoscut că au publicat reportaje neverificate şi neadevărate despre o companie, în schimbul unor bani . Unul dintre cei doi, C.Y, jurnalist la New Express, cu sediul în oraşul Guangzhou, a declarat poliţiei că a furnizat o serie de reportaje neverificate şi false împotriva gigantului economic Zoomlion. La solicitarea unor terţi, acesta a fabricat fapte şi a scris, în perioada septembrie 2012-august 2013, mai mult de zece articole despre problemele financiare ale Zoomlion, fără să verifice informaţiile, generând pierderi uriaşe companiei. Problemele inventate, vizând pierderea unor active de stat, probleme grave de marketing, de vânzări şi fraude financiare, s-au dovedit nefondate, potrivit poliţiei. Articolele au fost promovate şi pe Internet, cauzând repercusiuni sociale grave.

Publicaţia a furnizat în seria de texte un articol în care se arăta că, începând cu anul 2003, sumele anuale de publicitate ale Zoomlion au ajuns la 513 milioane yuani (84,34 milioane USD), fiind promovate practici de marketing controversate. Textul, produs la cererea unui intermediar, a generat agitaţie pe piaţă, Zoomlion emiţând comunicate pentru clarificarea situaţiei, valoarea taxelor de publicitate fiind de doar 20% din suma consemnată în articolul care a generat un impact negativ. Potrivit datelor contabile judiciare, valoarea de piaţă a companiei în Shenzhen şi Hong Kong a scăzut cu 1,37 miliarde de yuani, ceea ce a dus la pierderi mari pentru investitori.

Arestat în acest caz sub suspiciunea de distrugere a reputaţiei în afaceri, C.Y., de 28 de ani la acel moment, a fost condamnat la un an şi zece luni de închisoare şi amendă în valoare de 20.000 de yuani (10.000 lei), la care s-au adăugat 30.000 de yuani (15.000 lei) primiţi mită, recuperaţi integral.

Tot mai dezinvolţi, chiar şi în relaţia cu oficialii politici şi administrativi, jurnaliştii chinezi menţin o atitudine plină de decenţă şi curtoazie în faţa liderilor de la diferite niveluri, cu precădere în faţa liderilor politici. La această atitudine se aliniază şi corespondenţii de presă străini, care au nevoie de o perioadă de adaptare pentru a depăşi barierele şi percepţiile construite în afara Chinei. În fond, mass-media chineză este caracterizată în principal de decenţă, chiar şi atunci când sunt abordate subiecte extrem de sensibile în plan politic, economic sau social.

Prezenţa jurnaliştilor străini acreditaţi în China, peste 800, a birourilor permanente ale organizaţiilor media străine, este reglementată printr-un Decret al Consiliului de Stat , obligatoriu de cunoscut pentru toţi cei care îşi propun să activeze pe teritoriul chinez. Decretul stabileşte că „jurnalişti străini" sunt toţi aceia care deţin drept de rezidenţă temporară pentru realizarea de ştiri, în timp ce „jurnaliştii străini rezidenţi" sunt toţi aceia care sunt trimişi de organizaţii mass-media străine pentru a activa în China pe o perioadă de minimum şase luni. Există şi o a treia categorie, aceea a „jurnaliştilor străini pentru realizarea de ştiri pe termen scurt", cei care primesc acreditare pentru o perioadă mai mică de şase luni pentru realizarea de ştiri şi reportaje.

Articolul 4 al decretului stipulează, între altele, că birourile permanente ale organizaţiilor mass-media străine şi jurnaliştii străini trebuie să respecte regulamentele din China, iar în activitatea lor să asigure obiectivitatea, imparţialitatea şi să nu se angajeze în activităţi incompatibile cu natura organizaţiilor sau calitatea de jurnalist. În baza acestui articol, dar şi a altor prevederi legale, o serie de jurnalişti străini au fost puşi în situaţia de a părăsi de urgenţă China, după ce articolele şi relatările lor au fost considerate ofensatoare sau generatoare de pericole la adresa ordinii de drept interne.

La fel ca peste tot în lume, autoritatea competentă pentru afacerile birourilor permanente ale organizaţiilor mass-media străine şi ale jurnaliştilor străini pe teritoriul Chinei este Ministerul de Externe şi reprezentanţele pentru Afacerile Externe ale guvernelor locale. După ce jurnalistul străin a primit cardul de presă, este obligat să se înregistreze la autoritatea de siguranţă publică din localitatea de reşedinţă, în baza cardului urmând să fie eliberat permisul de rezidenţă, adică viza. Între cardul de presă şi permisul de rezidenţă există o strânsă legătură. În condiţiile în care autoritatea chineză decide anularea cardului de presă, în mod automat perioada de rezidenţă este limitată la următoarele zece zile, perioadă în care jurnalistul trebuie să părăsească teritoriul Chinei.

În mod imperativ, jurnaliştii străini care intenţionează să realizeze interviuri cu reprezentanţi de instituţii, organizaţii sau persoane fizice din China trebuie să obţină consimţământul prealabil al autorităţilor. De asemenea, trebuie ştiut că în cazul în care un cetăţean străin se angajează în transmiterea de ştiri sau reportaje din China fără a obţine un card de presă sau viză de jurnalist poate fi oprit din activitate de autoritatea de siguranţă publică şi deferit justiţiei.

Birourile permanente ale organizaţiilor media străine cu sediul în Beijing şi jurnaliştii străini rezidenţi care doresc să angajeze cetăţeni chinezi sunt obligaţi de lege să parcurgă procedurile Biroului de Servicii pentru Misiuni Diplomatice din Beijing sau ale birourilor similare de nivel provincial. Ulterior angajării, la fiecare şase luni, instituţiile media străine trebuie să prezinte informaţii privind situaţia contractuală a angajaţilor chinezi.

Un alt aspect valabil în multe dintre domeniile economice considerate trategice n China este legat de structura acţionariatului în companiile de media sau distribuţie media. În anul 2015, Ministerul chinez al Culturii, Administraţia de Stat pentru Presă, Publicaţii, Radio, Film şi Televiziune, Comisia Naţională de Dezvoltare, Comisia pentru Reforma şi Ministerul Comerţului au prezentat câteva clarificări cu privire la investiţiile străine în sectorul cultural, aprobate de guvernul central. Potrivit documentului, un investitor străin poate deschide în China o afacere legată de tipărituri, distribuire de cărţi, ziare şi reviste, producţie audio-video, cu condiţia ca în procesul de constituire a companiei să fie atras unul sau mai mulţi parteneri chinezi care să deţină minimum 51% din acţiuni. Situaţia este valabilă şi în cazul companiilor care sunt implicate în cinematografie sau producţia de filme.