Care este destinul poetului?
Eu nu sunt un sceptic. Din punctul meu de vedere, există Yuanfen, adică ceva predestinat în existența oamenilor, pe care îl putem numi destin. Destinul unui poet nu poate fi despărțit de epoca în care trăiește. În China se spune că timpurile crează eroi. Fiecare poet este influențat și constrâns de epoca în care trăiește. Într-un alt sens, cred că destinul unui poet este, de fapt, responsabilitatea pe care şi-o asumă față de epoca în care trăieşte. Poeții sunt diferiți. Eu, de exemplu, consider că sunt responsabil pentru fiecare creație a mea. Un poet trebuie să facă față frământărilor şi zbuciumului din sufletul lui, dar în acelaşi timp trebuie să fie responsabil şi faţă de lumea în care trăiește. El trebuie să creeze poezii în care să acorde atenţie destinului omenirii și sorţii semenilor lui. De aceea, din punctul meu de vedere, destinul poetului constă în exprimarea cât mai plină de frumuseţe și mai liberă a ideilor lui, a trăirilor lui. Destinul unui poet înseamnă a apăra drepturile omului, a se apleca asupra suferinţei celorlalţi, a promova schimburile culturale dintre oameni și pacea în lume. Cred că aceste lucruri sunt cele mai importante. Într-o oarecare măsură, destinul unui poet este strâns legat de destinul epocii în care trăieşte.
ÎN MEMORIA LUI EMINESCU (continuare)
Mereu la prora corabiei timpului
Pe drumul care duce la râul veșniciei
Câtă vreme oamenii îți declamă versurile
Iată dovada că tradiția doinei continuă
Dacă cercetăm tăcerea solemnă a cerului albastru
Numai strălucirea luceafărului acoperă bolta
Nu toți poeții – desigur, nu!
Pot să stea în centru, ca tine
Când poemele tale sunt aerul și respirația libertății
Stânci nemuritoare și flori suspendate-n memorie
De fapt, din acel moment – tu, geniu cu părul lung
Ai învins moartea lumească
Pentru că, în țara spicelor aurii
Oriunde ajunge cobza
][ 
