Versurile poeziei În memoria lui Eminesc aparţin poetului Jidi Majia, de naţionalitate Yi, ai cărei membri folosesc o limbă proprie, ce ţine de sistemul lingvistic han-tibetan, însă mulţi sunt cunoscători ai limbii chineze moderne. Acest grup etnic este o minoritate naţională cu o populaţie numeroasă şi o istorie veche. Naţionalitatea Yi s-a format acum 2000 de ani şi a trăit o lungă perioadă de timp într-o societate de tip sclavagist. Astăzi, casele vechi din argilă, paie şi piatră, agăţate de munte, au fost înlocuite, însă cele noi au fost construite după modelul tradițional de conservare a spațiului, cu grupuri de clădiri mici îngrădite între păşuni și grădini. Femeile din tribul Nuosu stau în fața caselor îmbrăcate în cămăşi colorate şi țes la război, împletind parcă în pânză şi curgerea timpului. Bărbații lor poartă mândri haine negre de lână împletită de mână, asemănătoare cu ponchiul indienilor bolivieni, la care se adaugă pantaloni largi care seamănă cu fustele şi cămăşi brodate. Costumele lor sunt asortate cu bijuterii de argint și multe alte elemente care reflectă cultura lor tradițională. Fiul lui Nuosu, poetul Jidi Majia te face să simţi prin versurile create, frumuseţea pământului său natal, armonia în care etnicii Yi din munţii Daliangshan trăiesc cu natura şi să respiri aerul rădăcinii spiritualităţii sale etnice.

Cum este poezia chineză contemporană, comparativ cu cea scrisă în vechime?

Poeziile scrise în limba chineză antică diferă foarte mult de poeziile scrise în limba chineză modernă. Cu toate că s-a schimbat stilul, că s-a schimbat limba, cu toate că există o mare diferență între limba chineză antică și limba chineză modernă, în străfundurile ei, poezia de azi păstrează tradiția poetică, esenţa lingvistică. Acestea nu s-au schimbat, continuă să rămână. Desigur, din punctul de vedere al manifestării lingvistice, s-au schimbat mult poeziile chineze. De exemplu, poeziile antice chineze respectau multe reguli stricte de compunere, cum ar fi Qiliu, Wuyan și Jueju, precum și ritmurile versurilor. În poeziile moderne, scrise în limba chineză modernă, aceste reguli s-au schimbat mult. Dar cred că aceste schimbări sunt normale. Nu doar poeziile chineze, poeziile din toată lumea cred că au parcurs un astfel de proces. Și poeziile în limba engleză, în perioada lui Shakespeare, de exemplu sonetul, și alte poezii create în limba engleză veche sunt diferite de cele scrise în engleza modernă. Trebuie să recunoaștem, însă, faptul că indiferent cum se schimbă aceste reguli, tradiția poetică, intrinsecă, lăuntrică, nu se schimbă. Doar stilul, modul de exprimare și structura limbajului sunt exprimate altfel. Între limba chineză antică și cea modernă există o mare diferență. Dar odată cu dezvoltarea vieții și societății, limba se schimbă şi ea încetul cu încetul.