Cum aţi fost primit aici, cum a fost revederea cu prietenii chinezi şi contactul cu realităţile Chinei 2017？

Chiar dacă au trecut aşa de mulţi ani, vizita mea din 2003 în perioada SARS a intrat, să spun aşa, în legendă. Aici, atunci când se vorbeşte despre România imediat este menţionată acea vizită a premierului român.

Da, pentru că, în acea perioadă, mai mulţi lideri de state şi-au amânat vizita. Dvs. nu aţi făcut-o. Şi tocmai vroiam să vă întreb dacă recunoaşteţi această poză şi ce amintiri aveţi legate de aceasta？(n.r. Este o fotografie în care premierul Adrian Năstase acordă un interviu pentru agenţia de presă Xinhua, în anul 2003, exact în acea perioadă, traducerea fiind asigurată de domnul Zhu Kewen, un foarte bun cunoscător al limbii române, care, alături de alți românologi chinezi, au pus bazele constituirii secției române a Radio China Internațional.)

Superbă. Mă bucur tare mult să văd această fotografie şi îmi face plăcere să rememorez clipe legate de o iniţiativă politică foarte curajoasă aş spune şi, din păcate, care nu a fost urmată în anii care au venit după aceea. Şi cred că asta este una din marile noastre slăbiciuni. Pornim proiecte, dar nu le ducem până la capăt. Şi, iată, acum luăm lucrurile din nou de la capăt şi este foarte greu pentru că s-au schimbat generaţiile de lideri politici în China. Interesele chineze, iată, că nu mai sunt legate direct de România, ci România intră într-un grup de 16 ţări şi nu neapărat cu echipa cea mai bună sau în formatul cel mai bun, cu slăbiciuni legate de incapacitatea noastră de a dezvolta o politică externă către toate azimuturile cum spuneam eu şi, în aceste condiţii, chiar în ceea ce priveşte relaţia cu China, relaţie atât de criticată la noi, iată că alte ţări, cum ar fi Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, toate au reuşit să realizeze proiecte importante. Noi ne-am refuzat acest lucru fiind şi în acest domeniu, la fel ca şi în relaţia cu Rusia, mai catolici decât Papa occidental.