Domnule Radu Jude, la finalul dialogului nostru nu pot să nu intru în zona dumneavoastră de activitate. La ce lucraţi, care sunt proiectele asupra cărora vă aplecaţi în această perioadă?

Sunt două şi anume sunt în post-producţie cu un film eseu, pentru că nu este un documentar propriuzis, un eseu, un eseu vizual, nu ştiu cum să îi spun, unde amestec diverse lucruri cu ar fi fotografiile de arhivă, fotografiile vechi ale lui Costică Axinte din arhiva pe care a descoperit-o Cezar Popescu şi pe fundalul sonor folosesc lucruri care ţin de propaganda anilor 30-40, plus un jurnal al medicului Emil Dorian. Ăsta este un film foarte special pentru mine şi sper să îl termin până în toamnă. În vara aceasta voi începe filmările la un nou proiect a cărui temă foarte generală ar fi problemele pe care le pune prezentarea istoriei în artă, în arte, în film, în teatru, habar n-am, şi ce dificultăţi de înţelegere apar odată ce acest proces este făcut. Apropo de ce întrebaţi dumneavoastră mai devreme, într-un fel.

Dificultăţile fiind legate de?

Fiind legate de chiar de ceea ce vorbeam, de cum recompunem noi trecutul şi mai ales cum îl recompunem prin intermediul unei arte, un trecut la care nu mai avem acces direct, bineînţeles, ci avem acces numai prin frânturi, prin obiectele rămase, însemnări, documente, fotografii, bucăţi de film, eventual mărturi şi aşa mai departe.

Care ar fi marele risc într-o astfel de acţiune, într-un astfel de demers?

Nu îmi dau seama. Marele risc este să fii banal, să fii plicticos sau să fii pe lângă problemă, să nu găseşti lucrul cel mai important. Dar sper că nu o să fie cazul.

După „Aferim!" cred că va fi foarte greu, ştacheta aţi plasat-o destul de sus încât nu aveţi voie.

Da, dar nu mă gândesc aşa.

Aveţi aşteptări anume odată cu venirea în China la festivalul de film?

Sunt curios cum funcţionează această societate, amestecul ăsta de comunism cu capitalism, amestecul de supraveghere continuă cu libertatea ... habar nu am. Sunt foarte curios. Înţeleg că nu ai voie nici Facebook să ai sau aşa ceva, că sunt nişte lucruri diferite de civilizaţia noastră.

Sunt foarte multe lucruri diferite, fără îndoială.

Ei, astea vreau să le descopăr.

Sper să aveţi, să întâlniţi răspunsurile multor curiozităţi pe care le aveţi.

Mulţumesc frumos.

Eu vă mulţumesc.

Dan Tomozei - Radio China Internaţional

Beijing, 12 aprilie 2017