Pot fi aceste filme peste 50 de ani o mărturie a vremurilor pe care le-au trăit românii în ultimii 27 de ani?

Oooo ... este o întrebare filozofică foarte complexă şi complicată pentru că reprezentarea realului pe care o propune un film sau altul pe deoparte ţine de viziunea celor care fac filmul are o doză de subiectivitate foarte mare şi este inevitabil una parţială. Aşa încât, dacă ne imaginăm că un istoric peste 100 de ani ar găsi din România doar filmele evident că ar putea să-şi recompună o imagine a vieţii noastre doar parţial. Întrebarea depăşeşte competenţa mea.

Veţi ajunge în China o ţară care are câteva mii de săli de cinematograf din care peste 500 sunt săli multiplex, cu o capacitate anuală de sute de milioane de cumpărători de bilete. Cum vedeţi această raportare Europa-China, pentru că o comparaţie România-China aproape că nu are sens? Unde credeţi că s-ar putea conecta din perspectivă economică, evident, cinematografia europeană cu colosul cinematografiei chineze?

Nu ştiu dacă pot să vă răspund precis. Lucrul care mă interesează în primul şi primul rând, dincolo de partea economică a poveştii, aşa cum aţi punctat dumneavoastră, ceea ce mă interesează pe mine ca spectator şi nu doar ca cineast, este ca filmele de artă sau ceea ce numim filme de autor, mă interesează ca filmele astea să fie văzute. Că sunt europene, că sunt româneşti, că sunt chinezeşti, este mai puţin important. De aceea, numărul de săli în sine, numărul de ecrane, numărul de spectatori, sigur că însemnă ceva şi este un lucru bun dacă sunt numere mari, dar pe mine nu mă interesează. Sau mă interesează, aş fi foarte curios şi o să-i şi întreb, în China sunt curios de exemplu filmele lui Jia Zhangke cum sunt ele văzute, sunt ele proiectate în sistemul oficial nu sunt? Mai degrabă asta este o întrebare care mă procupă. Este un interes pur pentru filmele comerciale? Aşa pare, din ce înţeleg din puţinul pe care l-am citit, repet, pentru că încă nu am ajuns acolo şi nu îmi pot face o imagine precisă.

Sunt convins că veţi avea foarte multe surprize şi sper să fie plăcute. Rămân în zona festivalului la care veţi ajunge peste câteva zile. În finală au fost selectate 15 filme, două din China, 13 din străinătate. Credeţi că prin acest evenment China încearcă să îşi prezinte o ofertă, dar în aceeaşi măsură să caute resurse în exterior pentru propria producţie?

Nu ştiu, nu ştiu. Un festival de film în principiu are ca scop să ofere celor care participă o ofertă de film cât mai bună din punct de vedere calitativ şi cât mai variată din fel de fel de puncte de vedere: din punct de vedere geografic, politic, şi aşa mai departe. Dacă există un interes al Chinei pentru a atrage talent din altă parte asta dumneavoastră trebuie să îmi spuneţi, încă nu ştiu.

Răspunsul meu ar fi unul pozitiv, dar probabil că cel mai bine îl veţi cunoaşte dumneavoastră odată ce veţi intra în contact cu ...

Am văzut că există un sistem de coproducţii cu America, par să fie fel de fel ...

Cu Franţa cu Ungaria ...

... de legături. Da, nu le ştiu. Sper să le descopăr şi de ce nu, ar fi interesant de colaborat, bineînţeles.