Li și colegii lui au cerut ajutorul unor artiști plastici pentru a picta cele nouă porți pe baza unor scrieri pe care le-au descoperit pe internet. Apoi, le-au expus în stațiile de metrou și i-au îndemnat pe navetiști să scaneze imaginile pentru a obține o descriere vizuală și fonetică.

După ce proiectul a fost lansat pasagerii din stațiile aglomerate ale metroului din Beijing au putut încerca noua tehnologie. Unii, chiar au făcut selfie cu modele virtuale ale porților.

Mai târziu, una dintre picturi a fost expusă în stația de metrou Chaoyangmen. Apoi, proiectul a fost expus la o galerie specială de expoziții din Beijing sub numele "Tehnologia trezește istoria orașului."

Realitatea augumentată, practic, îi ajută oameni să își cunoască istoria și să observe schimbările care au fost făcute în timp. "Cu cât știi mai mult despre propria istorie, cu atât sentimentul de apartenență este mai puternic", a spus Hu Daxin, curatorul galeriei.

Cu cât Beijingul s-a extins, iar numărul populaţiei a crescut cu atât şi „tentaculele" metroului s-au împânzit. Marea metropolă are 19 linii care acoperă 574 de kilometri.

Demolarea porților şi a zidului care înconjura, odinioară, orașul pentru a construi subteranele metroului şi șoselele a fost, de-a lungul timpului, un subiect controversat şi discutat.

După ce iniţiativa a fost distribuită în mediul online a devenit un proiect public. "M-am născut în Beijing în 1940 şi am văzut porțile orașului – o adevarată comoară mondială. Demolarea lor a fost o mare pierdere. Când copilul meu mi-a spus despre "reînvierea" lor, am vrut neapărat să le văd", a scris un nostalgic pe o retea de socializare.

Totuşi, au fost şi guri rele care au criticat proiectul pentru că ar aduce informații inexacte. Inginerii care au creat, prin realitate augumentată, aceste porți au primit multe e-mailuri sau comentarii de la oameni care spuneau că au introdus multe greșeli – unele dintre zidurile oraşului au fost pictate cu îngeri când, de fapt, acestea erau arcuite sau că au omis detaliile pe care le avea fiecare poartă în parte.

Li si colegii lui au încercat să explice pas cu pas proiectul lor, dar nu au adus mulţumire în rândul scepticilor: „Greşelile pot induce oamenii în eroare. Nu te poti juca cu istoria".

Aşa ca, cei din echipă au stat de vorbă şi cu oamenii de știință. Au petrecut zile în șir prin biblioteci pentru a studia istoria orașului. În tot acest timp au continuat să supună altor teste proiectul pe care l-au făcut.

Realitatea augumentată a lui Li nu este primul proiect care încearcă să reînvie porțile orașului. Mai mulți bejinghezi au vrut să le readucă la viață prin diferite moduri.

Un profesor pensionat a pictat, din amintirile lui din copilărie, locurile unde vechile clădiri au fost demolate, inclusiv renumitele porţi. Picturile sale au devenit opere de artă, fiind expuse în muzee.

"Mi-am dat seama că toți cei care vor să reînvie istoria împărtășesc datoria de a proteja patrimonial cultural al orașului", a spus Li.

În final, fiica lui Li a avut de câștigat. Acum cunoaște rolul celor nouă porți redat prin modelul virtual, realizat de tatăl ei, pe care îl ține în palme ca pe ceva magic.